PENSII. Premierul Ilie Bolojan a revenit în Parlament pentru a-și asuma a doua oară răspunderea pe proiectul de reformă a pensiilor magistraților, după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Sosirea sa a fost întâmpinată cu huiduieli de angajați ai Parlamentului, nemulțumiți de tăierile salariale, care i-au cerut demisia.
Deși noul proiect a primit aviz negativ de la CSM, Guvernul a mers înainte, respingând toate amendamentele depuse, inclusiv pe cele care solicitau ca judecătorii Curții Constituționale să intre sub incidența aceleiași reforme. Coaliția de guvernare și-a menținut sprijinul, liderul PSD, Sorin Grindeanu, afirmând că partidul nu va susține o moțiune de cenzură și că proiectul trebuie să treacă testul constituțional.
Reforma propusă introduce modificări majore în sistemul de pensii pentru magistrați. Vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, ceea ce elimină posibilitatea retragerii din activitate la 48–50 de ani, cum se întâmplă astăzi. Se stabilesc minimum 35 de ani de vechime, și se limitează pensa la maximum 70% din ultimul salariu net, cu un cuantum de bază calculat ca 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni. Pensionarea anticipată rămâne posibilă doar cu vechime completă, fiind penalizată cu 2% pentru fiecare an lipsă din vârsta standard.
Bolojan argumentează că reforma elimină o inechitate socială menținută timp de ani de zile și pune economia pe baze sustenabile. Premierul subliniază că nicio țară civilizată nu permite pensii egale cu ultimul salariu și pensionări la vârste atât de mici, iar România nu își poate permite un sistem care scoate din activitate specialiști în plină maturitate profesională.
Proiectul are, de asemenea, o miză europeană: corectarea privilegiilor din pensiile speciale este un jalon PNRR obligatoriu, iar Guvernul are nevoie de adoptarea legii pentru a evita noi întârzieri la cererea de plată 4, în valoare de peste 2,6 miliarde de euro.
Deși opoziția a criticat exceptarea judecătorilor CCR, partide precum AUR au anunțat că nu vor depune moțiune de cenzură și nici nu vor contesta legea la Curtea Constituțională. Totuși, orice actor instituțional îndreptățit, inclusiv Înalta Curte sau Avocatul Poporului, poate sesiza din nou CCR în cele trei zile de după asumare.
Reforma ajunge astfel într-o nouă etapă decisivă, cu o miză dublă, socială și financiară și cu o componentă politică tensionată, într-un Parlament marcat de proteste și contestări.
