CRIZĂ. În criza apei din Prahova, problema nu a fost noroiul, ci disfuncțiile instituționale, afirmă specialistul Dumitru Chisăliță. Acesta susține că la barajul Paltinu a lipsit un element esențial despre care aproape nimeni nu vorbește: coordonarea.
Dumitru Chisăliță, inginer specializat în petrol și gaze, cu master în energie și studii doctorale în Franța, a explicat ce arată această criză care a lăsat de vinerea trecută peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă.
El sintetizează situația în trei concluzii:
-Există un deficit major de coordonare.
-Trebuie refăcută cultura de „bună practică”.
-Hidroenergia rămâne vitală pentru România.
„Apele Române” nu și-au asumat rolul de coordonator
Chisăliță susține că una dintre cauzele principale ale crizei este absența unei entități care să conducă operațiunile.
„Era nevoie de un dirijor. Cineva care să spună: «eu iau deciziile». Ca într-o orchestră, poți avea cei mai buni instrumentiști, dar fără dirijor nu funcționează”, explică el. Expertul consideră că această responsabilitate ar fi trebuit să revină Administrației „Apele Române”.
El mai semnalează și lipsa bazelor de rezervă: ar fi trebuit să existe surse alternative de apă și capacități de stocare pregătite.
„Instituțiile eșuează, iar cetățeanul plătește”
Chisăliță spune că situații precum Paltinu, Rahova sau Colectiv, deși complet diferite ca natură, au un numitor comun: repetarea unor deficiențe sistemice.
„Nu noroiul a oprit apa, ci instituțiile statului și modul lor defectuos de funcționare. Este o problemă de sistem care se repetă pe diverse niveluri, fără să apară vreo soluție reală”, avertizează el.
Un exemplu al impactului economic: oprirea rafinăriei Brazi timp de o singură zi a însemnat pierderi de aproximativ 500.000 de euro.
„Hidroenergia ne-a salvat”
Expertul susține că, în ciuda criticilor, hidroenergia rămâne esențială pentru România.
„Dacă nu aveam hidroenergie, situația ar fi fost dramatică. Ar trebui să luăm decizii pe baza datelor, nu pe povești”, punctează Chisăliță.
Lanțul de greșeli care a dus la dezastru
În opinia sa, principalele erori au fost:
-lipsa unor surse alternative de apă;
-scăderea nivelului lacului chiar în perioade cu avertizări meteo;
-absența rezervelor de apă în rezervoare;
-captarea apei din straturi adânci, ceea ce a făcut ca apa brută să ajungă la stație sub formă de nămol, imposibil de tratat cu tehnologia existentă;
-comunicarea tardivă: populația ar fi trebuit avertizată cu săptămâni înainte;
-lipsa colaborării între instituții: Apele Române, Hidroelectrica, operatorii locali și comitetele județene au lucrat izolat;
-demararea lucrărilor la golirea de fund fără un plan clar.
