HIDROTEHNIC. România se confruntă cu o lipsă acută de specialiști în domeniul hidrotehnic, iar criza provocată de Barajul Paltinu ar putea să se repete dacă nu se intervine urgent, avertizează profesorul Cătălin Popescu. „În lipsa specialiștilor, a investițiilor constante și a unei mentenanțe riguroase, orice sistem ajunge inevitabil la limită. Legislația românească privind siguranța barajelor este printre cele mai bune din lume, dar ea nu poate efectua reparații, nu poate opri colmatarea și nu poate suplini lipsa de resursă umană. Infrastructura are nevoie de intervenții reale, nu de amânări succesive”, explică expertul.
Structura barajului Paltinu este solidă, însă echipamentele necesită reparații urgente, motiv pentru care s-a coborât nivelul lacului. Această măsură a generat, la rândul ei, probleme în lanțul decizional.
„Bâlbele și contradicțiile din spațiul public arată nu doar lipsa de comunicare și coordonare între decidenți, ci și o viziune insuficientă pe termen mediu și lung. Este o problemă sistemică, cu rădăcini vechi. Singurul aspect pozitiv al situației de la Paltinu este conștientizarea opiniei publice și a factorului politic asupra importanței domeniului hidrotehnic. Funcționarea barajelor fără rezerve de apă nu este o soluție și evidențiază deficiențe de anticipare și operare”, declară Popescu.
Profesorul atrage atenția că România se află „pe marginea prăpastiei” din cauza deficitului de ingineri hidrotehnici. Conform acestuia, marile baraje sunt gestionate de un număr extrem de redus de specialiști, iar tinerii nu sunt direcționați spre această meserie.
„Operațiunile tehnice de mentenanță și modernizare pot dura doi-trei ani, însă procedurile administrative durează de trei-patru ori mai mult. Este vitală continuitatea finanțării și simplificarea proceselor. În ritmul actual, barajele se degradează mai repede decât reușim să intervenim. Paltinu este doar un exemplu, situația fiind similară și în alte baraje aflate sub responsabilitatea aceluiași operator”, subliniază Popescu.
Expertul insistă că România are nevoie urgentă de o nouă generație de ingineri hidrotehnici și de politici publice care să susțină și să încurajeze tinerii specialiști, altfel problemele din domeniu vor deveni tot mai grave.
