POLITIC. Prezent la Forumului Economic Mondial de la Davos, președintele Donald Trump a relansat public ideea ca Statele Unite să obțină controlul asupra Groenlandei, declanșând un val de reacții politice și economice în Europa. Liderul de la Casa Albă a criticat dur Danemarca și NATO, susținând că doar SUA ar fi capabile să asigure securitatea insulei arctice și că alianța nord-atlantică nu ar fi oferit beneficii reale Washingtonului.
În discursul său, Trump a afirmat că Groenlanda reprezintă un punct strategic esențial, atât din perspectiva securității naționale, cât și a competiției geopolitice cu Rusia și China. El a invocat precedente istorice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a susținut că Danemarca nu ar investi suficient în protejarea teritoriului. Președintele american a cerut inițierea unor negocieri rapide pentru transferul insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga ar trebui să accepte această soluție.
În același timp, Trump a făcut referire și la intervenția americană din Venezuela, menționând schimbările politice produse după înlăturarea lui Nicolas Maduro și beneficiile economice obținute de Statele Unite. Declarația a fost interpretată ca un semnal privind modul în care Washingtonul își justifică acțiunile externe prin prisma interesului strategic.
Deși, într-un comentariu-cheie, liderul american a precizat că nu intenționează să folosească forța militară pentru a obține Groenlanda, tonul discursului a rămas agresiv față de aliați. El a transmis că o Americă puternică presupune o NATO puternică, dar a reiterat ideea că alianța ar depinde excesiv de finanțarea americană.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Șeful diplomației daneze a transmis că poziția Washingtonului rămâne neschimbată și că dorința de preluare a Groenlandei este în continuare „intactă”. Autoritățile din Groenlanda au anunțat distribuirea unei broșuri de informare pentru populație privind comportamentul în situații de criză. În Statele Unite, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a catalogat discursul lui Trump drept lipsit de substanță și a minimalizat riscul unei acțiuni militare reale.
La nivel european, fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut o reacție fermă din partea Europei, avertizând că o escaladare a tensiunilor ar putea afecta stabilitatea alianței. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că lumea traversează o perioadă marcată de „puterea brută” și de riscuri crescute, subliniind necesitatea ca Europa să devină mai independentă și mai unită. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că lucrează discret pentru a gestiona situația din regiunea arctică.
Efectele s-au resimțit și pe piețele financiare. Bursele europene au înregistrat scăderi, investitorii fiind îngrijorați de posibilele tensiuni comerciale și de amenințările privind majorarea tarifelor vamale. Ulterior, piețele americane au revenit pe creștere după ce Trump a exclus explicit utilizarea forței.
În paralel, președintele american a abordat și conflictul dintre Rusia și Ucraina, declarând că există discuții cu Vladimir Putin și că un acord de pace ar fi posibil, în ciuda tensiunilor dintre liderii implicați. Absența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de la Davos a fost pusă pe seama crizei energetice generate de atacurile rusești.
Poziția României a fost exprimată de ministra de Externe, Oana Țoiu, care a subliniat că un teritoriu nu poate fi transferat fără voința populației sale.
În ansamblu, declarațiile lui Donald Trump de la Davos au amplificat tensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni, readucând în prim-plan tema securității arctice, echilibrul din cadrul NATO și fragilitatea relațiilor transatlantice într-un context geopolitic tot mai volatil.
