ACORD. Discuțiile purtate între Statele Unite și Ucraina, cu scopul de a facilita un acord de pace între Moscova și Kiev, au vizat inițial încheierea conflictului până în luna martie. Acest obiectiv pare însă tot mai greu de atins, în condițiile în care părțile nu reușesc să ajungă la un consens asupra celei mai sensibile probleme: teritoriile, potrivit unor surse apropiate negocierilor citate de Reuters.
Conform cadrului de lucru analizat de negociatorii americani și ucraineni, orice eventual acord ar urma să fie validat printr-un referendum, organizat concomitent cu alegerile naționale din Ucraina. Surse implicate în proces susțin că această variantă este intens discutată, dar ridică dificultăți majore de ordin logistic și juridic.
Echipa americană de negociere, coordonată de Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi transmis partenerilor ucraineni, în cadrul întâlnirilor recente de la Abu Dhabi și Miami, că scrutinul ar trebui organizat cât mai rapid. Argumentul Washingtonului este legat de apropierea alegerilor parlamentare din SUA, moment după care Donald Trump și administrația sa ar putea avea mai puțin timp și capital politic pentru a gestiona un proces complex de pace.
A doua rundă de discuții mediate de SUA s-a încheiat recent la Abu Dhabi, fiind marcată de eliberarea a 314 prizonieri de război și de promisiunea continuării negocierilor. Volodimir Zelenski a declarat că o nouă reuniune trilaterală ar putea avea loc în curând pe teritoriul american.
Alegeri și referendum, un calendar controversat
Surse diplomatice afirmă că a fost luată în calcul organizarea alegerilor și a referendumului încă din luna mai, însă autoritățile electorale de la Kiev consideră acest calendar nerealist. Estimările oficiale indică necesitatea a cel puțin șase luni pentru pregătirea unui scrutin în condițiile actuale.
Un alt obstacol major este legea marțială, care interzice organizarea alegerilor și ar necesita modificări legislative semnificative. În plus, Ucraina solicită o încetare completă a focului pe durata campaniei electorale, invocând precedentul încălcării armistițiilor de către Kremlin. Potrivit Kievului, nu poate exista niciun acord fără garanții clare de securitate oferite de Statele Unite și aliații occidentali.
Acuzații și tensiuni paralele
În timp ce Casa Albă a refuzat să comenteze oficial, tensiunile s-au amplificat după ce un oficial rus de rang înalt a fost rănit într-un atac la Moscova. Serghei Lavrov a acuzat Ucraina de tentativă de sabotaj a negocierilor, acuzații respinse ferm de Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe.
Delegația ucraineană este formată din oficiali politici de top, în timp ce echipa rusă este dominată de reprezentanți militari, conduși de Igor Kostiukov, șeful GRU.
Donbas și Zaporojie, nodurile imposibil de desfăcut
Cea mai mare piedică rămâne soarta Donbasului. Rusia solicită controlul integral al regiunii, deși Ucraina administrează încă mii de kilometri pătrați din teritoriu. Kievul respinge această cerere, dar a sugerat variante alternative, precum zone demilitarizate sau aranjamente economice speciale.
Un alt punct extrem de sensibil este centrala nucleară de la Zaporojie. Washingtonul ar fi propus administrarea acesteia de către SUA, cu distribuirea energiei ambelor părți, în timp ce Moscova insistă asupra controlului total, oferind Ucrainei energie la preț redus, scenariu respins categoric de Kiev.
Chiar și în eventualitatea unui compromis tehnic, există riscul ca populația ucraineană să respingă prin referendum orice concesie teritorială. Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, iar sondajele arată în continuare o opoziție majoritară față de cedările teritoriale, chiar și în schimbul garanțiilor de securitate occidentale.
