IDENTITATE. Ministerul Afacerilor Interne respinge scenariile alarmiste apărute în spațiul public despre noua carte electronică de identitate și explică ce date pot fi accesate, în realitate, de un polițist în timpul unui control.
Șefa Direcției Informare și Relații Publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chestorul Ramona Dabija, a declarat pentru STIRIPESURSE.RO că noul document cu cip nu permite localizarea sau monitorizarea cetățenilor și nu oferă acces suplimentar la date personale față de vechea carte de identitate model 1997.
Potrivit acesteia, cipul integrat este similar celui utilizat la pașapoarte și are exclusiv rol de securitate. „Nu localizăm, nu monitorizăm și nu stocăm alte date decât cele de identitate”, a precizat reprezentanta MAI, subliniind că noul document include măsuri moderne de protecție, inexistente la modelul anterior.
Un aspect important vizează informațiile vizibile la un control stradal. Conform explicațiilor oferite, polițistul care solicită prezentarea noii cărți electronice de identitate nu poate vedea adresa de domiciliu a persoanei, deoarece aceasta nu este tipărită pe document, așa cum se întâmpla la modelul din 1997. Datele privind domiciliul ar putea apărea doar în situații speciale, de exemplu dacă persoana este urmărită sau figurează cu mențiuni în aplicațiile Poliției.
De asemenea, titularul documentului trebuie să își seteze două coduri PIN, cunoscute doar de el, ceea ce limitează accesul altor persoane la informațiile stocate pe cip. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne susțin că noua carte de identitate nu poate fi clonată și beneficiază de actualizări periodice ale sistemelor de securitate, fără intervenția cetățeanului.
În ceea ce privește datele conținute, oficialii afirmă că sunt aceleași informații de identificare prezente și pe vechiul buletin, de la CNP la domiciliu, însă accesul la acestea este mai bine protejat.
Decizia de înlocuire a cărții de identitate model 1997 ar fi fost determinată, potrivit informațiilor apărute, de cazuri în care cetățeni din state terțe ar fi utilizat documente românești clonate pentru a circula în Europa. Lipsa elementelor avansate de siguranță ar fi facilitat astfel de fraude.
Un alt argument invocat pentru introducerea noii cărți electronice de identitate este protecția datelor personale. În anumite situații, comercianții solicită adresa de domiciliu la achiziții, iar baze de date colectate în mediul privat ar fi ajuns ulterior să fie comercializate pe dark web. Noul sistem ar limita accesul nejustificat la astfel de informații, oferind cetățeanului un control mai mare asupra propriilor date.
