INDUSTRIE. Majoritatea românilor susțin clar dezvoltarea unei industrii naționale de apărare puternice, în care producția internă și tehnologia să joace un rol esențial în consolidarea securității. Potrivit datelor din Barometrul Securității Naționale realizat de Inscop, percepția publică s-a schimbat vizibil, iar tot mai mulți oameni consideră că soluțiile trebuie să vină din capacitățile proprii, nu doar din sprijin extern.
Aproximativ 50% dintre respondenți văd dezvoltarea tehnologiilor militare și a producției interne drept cea mai importantă opțiune pentru securitatea națională. În comparație, doar 14,8% mizează pe garanții internaționale, iar 13,3% pe importul de tehnologie de la aliați. Un procent de 12,4% preferă varianta neutralității.
Sprijin solid pentru producția internă de armament
Rezultatele arată un consens puternic în favoarea producției locale de armament. Un procent de 69,2% dintre români consideră acest aspect „foarte important”, iar alți 19,5% îl văd ca fiind „destul de important”. Doar 6,3% îl consideră puțin relevant, iar 2,7% deloc important.
În același timp, 69,3% dintre respondenți apreciază ca fiind „foarte importantă” dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării, iar 22,1% o consideră „destul de importantă”.
Generalul-maior în rezervă Dan Grecu a subliniat recent într-un podcast, vulnerabilitățile actuale ale industriei de apărare. „Este clar că este o problemă de securitate națională. E important să ai propriile resurse, pentru că dependența de alți furnizori poate deveni critică în momente dificile”, a explicat acesta.
Presiune publică pentru implicarea statului
Așteptările față de stat sunt ridicate. Un procent de 61,3% dintre români consideră „foarte important” ca autoritățile să sprijine investițiile în industria de apărare, iar 60,8% cred că trebuie susținute activ companiile implicate în dezvoltarea de tehnologii militare moderne.
În ceea ce privește încrederea în mediul privat, 27,6% declară că au „foarte multă încredere” în companiile românești, iar 34% spun că au „destul de multă încredere”. Totuși, un segment semnificativ rămâne rezervat.
Dronele devin o direcție strategică
Interesul pentru drone este în creștere. Aproximativ 36% dintre respondenți susțin în „foarte mare măsură” integrarea acestora în sistemul de apărare, iar 36,2% sunt de acord „în mare măsură”.
Un aspect remarcabil este susținerea pentru educație: 81,4% dintre români vor introducerea unor cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, în timp ce doar 16,7% se opun.
Războiul hibrid și atacurile cibernetice, temeri majore
Pe fondul contextului regional, percepția riscurilor este ridicată. Aproape 70% dintre respondenți cred că România este afectată de război hibrid, inclusiv prin dezinformare, presiuni economice și atacuri cibernetice.
În privința unor posibile atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice, 32,7% le consideră un risc „foarte mare”, iar 37,5% „destul de mare”.
Ca reacție, 88,3% dintre români susțin implementarea unor programe de pregătire pentru populație, care să includă metode de identificare a dezinformării în situații de criză.
Un consens tot mai clar: securitatea pornește din interior
Datele conturează o concluzie puternică: securitatea națională este văzută tot mai mult ca o responsabilitate internă. Accentul cade pe dezvoltarea industriei, a tehnologiei și a educației, ca piloni principali ai protecției pe termen lung.
Dacă aceste direcții vor fi susținute prin politici publice, industria de apărare ar putea deveni unul dintre cele mai importante motoare ale economiei în anii următori.
