MOȘTENIRE. Mulți români cred greșit că, dacă nu au copii, soțul sau soția va moșteni automat toată averea. Realitatea este însă diferită și este reglementată clar de Codul Civil.
Atunci când o persoană decedează fără descendenți (fără copii sau nepoți), moștenirea se deschide în favoarea moștenitorilor din clasa a doua. Ordinea legală este următoarea:
-Părinții defunctului au prioritate. Dacă ambii părinți sunt în viață, ei moștenesc împreună cu frații și surorile (dacă există). Părinții au un drept preferențial față de frați.
-Dacă părinții nu mai sunt în viață, frații și surorile devin moștenitorii principali și împart moștenirea în mod egal, indiferent dacă sunt frați buni sau vitregi.
-Soțul supraviețuitor primește întotdeauna o cotă parte din succesiune, dar nu întreaga avere. Cota lui variază în funcție de cine mai vine la moștenire (poate fi 1/3, 1/2 sau chiar mai mult, dar rareori totul).
Dacă nu există nici părinți, nici frați, moștenirea trece la rude mai îndepărtate: bunici, unchi, mătuși sau veri (până la gradul al patrulea de rudenie).
În ultimă instanță, dacă nu există absolut nicio rudă îndreptățită, averea revine statului (comunei, orașului sau municipiului unde se aflau bunurile).
Important de știut:
-Donațiile făcute în timpul vieții (casa dată unui frate, banii dați unui părinte etc.) se iau în calcul la împărțire pentru a se asigura echitatea.
-Testamentul rămâne cea mai sigură soluție pentru a decide exact cine și cât moștenește, respectând însă eventualele rezerve succesorale.
-Moștenirea include atât bunurile, cât și datoriile defunctului.
Această regulă din Codul Civil schimbă complet așteptările multor oameni și poate genera surprize mari în familie dacă nu se face o planificare din timp.
