ÎNVĂȚĂMÂNT. La peste trei decenii de la Revoluție, marile universități de stat din România continuă să-și extindă masiv patrimoniul, cumpărând hoteluri, pensiuni, palate și chiar mall-uri pe care le transformă în spații de învățământ și cercetare. Deși la nivel național numărul studenților a scăzut dramatic, de la peste 900.000 în 2007-2008 la doar 538.000 în 2022-2023, universitățile de top atrag tot mai mulți tineri în anumite specializări și au nevoie urgentă de spații.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), cea mai mare din țară cu aproximativ 40.000 de studenți și aproape 100 de clădiri, a cumpărat în ultimii ani două hoteluri în Cluj, cheltuind aproape 15 milioane de euro. Un fost hotel de patru stele a fost transformat deja în spațiu de cursuri pentru studenții de la Științe Politice, Administrație și Comunicare. Studenții de la Psihologie țin cursuri chiar în incinta stadionului Cluj Arena. În plus, UBB a achiziționat o pensiune la Neptun, pe litoral, care va deveni centru de cazare pentru cercetători.
Rectorul UBB, Daniel David, explică aceste achiziții prin creșterea numărului de studenți la anumite facultăți (Comunicare, Psihologie, Matematică-Informatică), unde s-a înregistrat o creștere de peste 25% în ultimii zece ani. El susține că investițiile sunt necesare pentru a atinge standarde „world class” și nu sunt făcute în scop speculativ.
Și alte universități au făcut achiziții importante:
- Universitatea de Vest din Timișoara a cumpărat o pensiune la Gărâna, în Banatul Montan.
- UMF Carol Davila din București a achiziționat clădiri de birouri.
- UMF Târgu Mureș a cumpărat două palate ale telefoanelor și primul mall deschis în oraș.
- Academia de Studii Economice (ASE) București a plătit 7 milioane de euro pentru Palatul Sabba.
- Universitățile de agricultură dețin mii de hectare de teren (USAMV București are 500 ha la Moara Domnească, iar USAMV Cluj administrează 1.900 ha).
Universitățile de stat sunt autonome, însă depind în proporție de aproximativ 60% de finanțarea de la bugetul de stat. Doar în 2022, cele 49 de universități din România au primit de la stat peste 1 miliard de euro.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, atrage atenția că orice achiziție de proprietăți trebuie să genereze resurse financiare pentru universitate. Altfel, investiția devine o pierdere care va fi suportată tot din bugetul de învățământ și cercetare.
În contrast cu universitățile, care beneficiază de fonduri consistente de la stat pentru a-și extinde patrimoniul, alte ramuri ale economiei care au pierdut hoteluri, pensiuni sau clădiri istorice nu primesc același sprijin. În multe orașe universitare, valoarea imobiliară crește artificial doar pentru că există centre universitare mari, fără ca aceste orașe să ofere oportunități reale de dezvoltare economică, locuri de muncă diversificate sau infrastructură adecvată.
Un exemplu clar este Târgu Mureș, unde prețurile apartamentelor au ajuns aproape de nivelul celor din București, deși orașul nu oferă suficiente locuri de muncă bine plătite în afara sectorului medical și educațional. Dezvoltarea imobiliară este puternic influențată de prezența universităților, însă lipsa investițiilor în infrastructură, transport și economie reală duce la aglomerare și la creșterea artificială a prețurilor, fără beneficii proporționale pentru locuitori.
