FINANȚARE. În timp ce statul vorbește despre economii, reduceri de cheltuieli și sacrificii, subvențiile pentru partidele politice continuă să curgă lunar din bugetul public.
Salarii înghețate, sporuri eliminate, proteste în mai multe domenii și apeluri repetate la „strânsul curelei”. Acesta este mesajul transmis în ultimele luni către cetățeni, în contextul măsurilor de austeritate. În schimb, când vine vorba despre partidele politice, situația pare să fie cu totul alta: milioane de lei continuă să fie virate lunar din bugetul de stat, fără ca marile formațiuni să vorbească despre reducerea propriilor beneficii.
Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), în luna iunie 2026 au fost distribuite către partidele parlamentare și extraparlamentare subvenții în valoare totală de 15.470.001 lei.
De ce primesc partidele acești bani
Sumele reprezintă subvențiile acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea activității partidelor politice, fiind distribuite de Autoritatea Electorală Permanentă, conform legislației în vigoare. Valoarea acestora este stabilită în funcție de rezultatele obținute la alegeri și de criteriile prevăzute de lege, banii fiind destinați funcționării și activității curente a formațiunilor politice.
Chiar dacă finanțarea este legală, momentul în care aceste milioane sunt virate ridică semne de întrebare pentru mulți români, în condițiile în care numeroase categorii profesionale protestează împotriva reducerilor de venituri și a măsurilor de austeritate.
PSD a primit cea mai mare sumă. AUR și PNL completează podiumul
Conform datelor comunicate de AEP, cea mai mare subvenție din luna iunie a revenit PSD, care a încasat 5.132.817 lei.
Pe următoarele locuri se află:
-AUR – 3.035.116 lei;
-PNL – 2.794.482 lei;
-USR – 1.983.501 lei;
-SOS România – 1.319.399 lei;
-Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 1.063.111 lei;
-PMP – 72.619 lei;
-Forța Dreptei – 68.956 lei.
În total, 15.470.001 lei au fost virați către formațiunile politice la data de 9 iunie 2026.
Un exemplu pe care politicienii români par să îl ignore
În alte state europene au existat perioade în care parlamentarii și-au redus propriile venituri sau au acceptat măsuri de limitare a cheltuielilor ca gest de solidaritate cu populația. Ungaria, de exemplu, a cunoscut astfel de inițiative, prin care aleșii au acceptat diminuarea propriilor salarii în perioade dificile pentru economie.
În România, însă, în timp ce se vorbește despre sacrificii, responsabilitate fiscală și strângerea curelei, milioanele din banii publici continuă să ajungă lunar în conturile partidelor politice, fără ca acestea să dea semne că ar fi dispuse să împartă povara austerității cu cetățenii.
