JUSTIȚIE. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Comisiei Europene versiunea în limba engleză a Hotărârii nr. 1348 din 9 iunie 2026, document prin care susține că independența judecătorilor este afectată și reclamă existența unor presiuni constante asupra sistemului judiciar. Prin acest demers, disputa privind funcționarea justiției din România este adusă în atenția instituțiilor europene.
Documentul a fost înaintat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și comisarului european pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept, Michael McGrath. Scrisoarea este semnată de președintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, iar o copie a fost transmisă și către Direcția Generală pentru Justiție (DG JUST).
În document, CSM susține că analiza sa se bazează pe fapte publice, documente oficiale, hotărâri judecătorești, date statistice și declarații publice, nu pe afirmații generale. Potrivit Consiliului, începând din vara anului 2025, ar fi existat o serie de măsuri care au afectat autonomia financiară și independența puterii judecătorești.
Judecătorii invocă modificări privind salariile, pensiile magistraților, finanțarea instanțelor, recrutarea personalului, precum și limitarea capacității sistemului judiciar de a-și administra propriile resurse. În paralel, CSM afirmă că sistemul de justiție a fost supus unei ample campanii de discreditare, desfășurate prin declarații politice și acțiuni mediatice.
Potrivit Consiliului, nu este vorba despre incidente izolate, ci despre un risc sistemic pentru statul de drept. CSM susține că efectul cumulat al acestor acțiuni poate afecta încrederea publicului în instanțe, poate reduce independența financiară și operațională a justiției și poate influența echilibrul dintre puterile statului.
Un argument important prezentat în scrisoare este sprijinul exprimat de corpul judecătoresc. La 9 iunie 2026, 239 de instanțe din întreaga țară au adoptat hotărâri privind situația justiției, iar, potrivit CSM, 3.580 de judecători, reprezentând aproximativ 98,6% dintre cei prezenți și circa 84% din totalul judecătorilor în funcție, au susținut concluziile referitoare la degradarea statului de drept.
Documentul reia și criticile formulate de judecători privind existența unei campanii de demonizare a sistemului judiciar, presiuni asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, CSM, Inspecției Judiciare și instanțelor din țară, precum și modificări legislative și administrative adoptate fără o consultare reală a magistraților.
Totodată, Consiliul respinge acuzațiile potrivit cărora hotărârea adoptată ar reprezenta o așa-numită „listă neagră”. Instituția explică faptul că procedura are exclusiv un caracter declarativ și de protecție, fără a stabili răspunderi civile, penale sau disciplinare și fără a aplica sancțiuni persoanelor menționate.
În argumentația transmisă la Bruxelles sunt invocate și prevederi din Tratatul Uniunii Europene și din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, CSM susținând că independența justiției reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii și că afectarea acesteia nu este doar o problemă internă, ci una care privește întregul sistem juridic european.
În final, CSM precizează că susține necesitatea reformelor, a transparenței și a criticii legitime, însă consideră că presiunile exercitate în ultimul an depășesc limitele unei dezbateri publice normale. Consiliul afirmă că scopul demersului este apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente și își exprimă disponibilitatea de a furniza Comisiei Europene toate documentele și datele care au stat la baza hotărârii adoptate.
