JUSTIȚIE. Fostul judecător al CCR, Petre Lăzăroiu, susține că actualul Guvern interimar ar fi depășit limitele stabilite de Constituție, iar anumite decizii adoptate în această perioadă, inclusiv demersurile privind o nouă lege a salarizării, ar putea avea consecințe juridice serioase. În opinia sa, unele acțiuni ale Executivului ar putea fi contestate, iar cei implicați ar putea răspunde inclusiv penal.
Într-o intervenție televizată, fostul magistrat a afirmat că problema nu ține doar de conținutul viitoarei legi, ci și de faptul că un Guvern demis nu ar avea dreptul să inițieze proiecte legislative care depășesc administrarea curentă a statului.
Diferența dintre spor și compensație
În analiza sa, Petre Lăzăroiu a explicat că există o deosebire clară între un spor salarial cu caracter permanent și o compensație acordată în funcție de anumite condiții. Potrivit acestuia, compensațiile pot fi acordate sau eliminate în funcție de situație, tocmai pentru că nu reprezintă un drept salarial permanent.
Totuși, fostul judecător consideră că adevărata problemă este competența Guvernului de a promova o nouă lege a salarizării, nu conținutul acesteia.
Critici privind atribuțiile Guvernului demis
Lăzăroiu invocă prevederile Constituției și ale Legii privind organizarea și funcționarea Guvernului, potrivit cărora un Executiv demis poate administra doar treburile curente până la instalarea unui nou cabinet. În această perioadă, acesta nu poate iniția proiecte de lege, cu excepția unor situații expres prevăzute de lege, precum bugetul de stat sau anumite acte cu caracter fiscal și internațional.
În opinia sa, dacă actualul Guvern ar promova oficial în Parlament o nouă lege a salarizării, ar exista riscul depășirii atribuțiilor constituționale.
Acuzații de uzurpare de funcție și abuz în serviciu
Fostul judecător merge și mai departe, apreciind că o asemenea situație ar putea intra în sfera răspunderii penale.
El a declarat că, din punctul său de vedere, faptele ar putea fi încadrate drept uzurpare de funcție, iar în anumite circumstanțe chiar abuz în serviciu, susținând că un Guvern demis nu poate exercita atribuții care depășesc administrarea curentă a statului.
Solicită implicarea Ministerului Public
În cadrul aceleiași intervenții, Petre Lăzăroiu a afirmat că Ministerul Public ar trebui să analizeze dacă deciziile adoptate de actualul Executiv respectă limitele impuse de Constituție și dacă există elemente care ar putea atrage răspunderea penală.
Potrivit fostului magistrat, orice procuror care apreciază că sunt întrunite condițiile legale ar putea demara verificări.
Premierul și miniștrii interimari, indicați drept posibili responsabili
Lăzăroiu susține că eventualele responsabilități ar putea reveni atât premierului Ilie Bolojan, cât și miniștrilor care ocupă interimar anumite portofolii.
Acesta face însă o distincție între miniștrii care și-au continuat mandatul după adoptarea moțiunii de cenzură și cei care au preluat temporar alte ministere înainte de căderea Guvernului. În cazul celor din urmă, fostul judecător consideră că interimatul nu poate depăși termenul constituțional de 45 de zile.
Întrebat dacă actuala criză politică s-ar putea încheia prin punerea sub acuzare a unor membri ai Guvernului, Petre Lăzăroiu a răspuns că, în opinia sa, un astfel de scenariu nu poate fi exclus.
