ACORD POLITIC? Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a transmis, marți seară, un mesaj ferm pe Facebook, la doar trei zile după ce președintele Nicușor Dan a anunțat existența unui „acord politic pentru trecerea la euro”. Georgescu echivalează renunțarea la moneda națională cu pierderea suveranității și acuză că o asemenea decizie, luată fără dezbatere reală și fără consultarea românilor, ar reprezenta „trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”.
„Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă”, a scris Georgescu. El a subliniat că o hotărâre „care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini” nu poate fi prezentată ca un fapt împlinit. „Dincolo de proceduri și tratate, există o obligație morală și democratică: românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt.”
Mesajul lui Georgescu vine într-un context economic greu: România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa, prețuri la energie printre cele mai mari din Uniune și salarii situate încă în partea de jos a clasamentului european. În acest peisaj, anunțul președintelui privind un „acord politic” pentru euro sună, pentru mulți, a decizie luată deasupra capului populației – un gen de înțelegere pe care românii l-au mai văzut, semnată pe repede-înainte, în momente de instabilitate politică.
Georgescu a mers mai departe și a pus problema în termeni de suveranitate economică. „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede. Leul este mai mult decât o monedă. Este fortăreața noastră, principalul instrument prin care ne apărăm economia. Leul este al românilor: păstrăm leul, păstrăm șansa de a ne reface țara prin noi înșine.”
El a amintit că Marea Britanie a făcut parte din construcția europeană timp de aproape cinci decenii fără să renunțe la lira sterlină, iar în prezent șase state membre ale UE – România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca – nu folosesc euro. „Euro nu este garanția prosperității, iar moneda națională nu este o piedică în calea ei”, a precizat Georgescu.
Fostul candidat a avertizat și asupra consecințelor practice. „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda. Din nou. Cine va plăti prețul? Poporul român. Omul de rând. Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariție. Banii românilor să lucreze pentru români: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi.”
Contextul anunțului lui Nicușor Dan
Sâmbătă, după ce agenția Fitch a menținut ratingul României, președintele Nicușor Dan a declarat că „există acord politic pentru trecerea la euro”. Potrivit acestuia, viitorul Guvern – indiferent de formula politică – va întocmi, împreună cu Banca Națională, o foaie de parcurs pe mai mulți ani pentru pregătirea adoptării monedei unice. Anunțul a fost făcut în același discurs în care șeful statului a încercat să transmită un mesaj de stabilitate: „România funcționează”, „țara se stabilizează financiar și va fi mai bine” – vedem zilnic cât de bine funcționează și se stabilizează!!!
Criticii, inclusiv Georgescu, atrag însă atenția că un astfel de „acord politic” nu echivalează cu voința populară. Într-un moment în care prețurile continuă să crească, iar puterea de cumpărare a românilor este sub presiune, decizia de a lega țara de o monedă asupra căreia nu are control direct este prezentată ca o prioritate strategică, fără ca cetățenii să fi fost consultați în vreun fel.
Georgescu nu a cerut explicit un referendum, dar mesajul său lasă puțin loc de interpretare: o schimbare de o asemenea amplitudine, care afectează pensii, salarii și prețul pâinii, nu poate fi tratată ca un simplu consens între partide. „Păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi” – a conchis fostul candidat.
Rămâne de văzut dacă „acordul politic” invocat de președinte se va transforma în pași concreți sau va rămâne, ca multe alte angajamente din trecut, doar o declarație de intenție lansată într-un moment de tensiune economică și politică.
