MEDIU. Deși nivelul apei din Lacul Sfânta Ana este în prezent unul favorabil, specialiștii avertizează că ecosistemul unicului lac vulcanic din Europa Centrală și de Est continuă să se confrunte cu probleme serioase, generate de degradarea calității apei, dezvoltarea excesivă a algelor și apariția unei specii invazive de pești.
Potrivit unui raport prezentat de cercetătorii Universității Sapientia și ai Institutului de Cercetări Limnologice Balaton (HUN-REN), situația hidrologică este în prezent stabilă datorită precipitațiilor abundente din luna iulie și temperaturilor mai moderate din această vară.
Nivelul apei și-a revenit după seceta istorică
Specialiștii amintesc că între 2012 și 2013, în urma unei perioade prelungite de secetă și a temperaturilor extrem de ridicate, nivelul apei din Lacul Sfânta Ana a scăzut cu 63 de centimetri, cea mai mare diminuare înregistrată până acum. În unele zone, malul lacului s-a retras atunci cu aproximativ 10 metri.
În prezent însă, măsurătorile efectuate la începutul lunii august arată că nivelul apei este mult mai bun, datorită cantităților importante de precipitații înregistrate în ultimele săptămâni.
Cum s-a schimbat lacul în ultimii 15 ani
Din anul 2012, cercetătorii monitorizează constant starea lacului, efectuând analize periodice asupra apei.
Rezultatele arată că, în ultimii aproximativ 15 ani, echilibrul ecologic al lacului s-a modificat profund.
Dacă timp de peste șapte decenii ecosistemul a rămas aproape neschimbat, începând cu anul 2016 au apărut transformări vizibile chiar și cu ochiul liber.
Apa, care avea în mod tradițional o nuanță gri-albăstruie și era foarte limpede, a devenit verzuie, iar transparența s-a redus spectaculos.
Dacă în primăvara anului 2012 vizibilitatea în apă ajungea la 6,3 metri, până în 2019 aceasta scăzuse la doar 1,4 metri.
Algele au schimbat complet aspectul lacului
Specialiștii explică faptul că modificările sunt provocate de dezvoltarea accelerată a algelor verzi, care au înlocuit aproape complet speciile dominante existente timp de zeci de ani.
Creșterea excesivă a algelor afectează culoarea, mirosul și transparența apei, favorizează dezvoltarea bacteriilor și poate provoca scăderea concentrației de oxigen din lac după descompunerea acestora.
În prezent, pe baza analizelor privind concentrația de clorofilă, Lacul Sfânta Ana este încadrat în categoria lacurilor eutrofice, iar în perioadele foarte călduroase poate ajunge chiar într-o stare de hipertrofizare, caracterizată printr-o cantitate excesivă de alge și materie organică.
De ce a fost interzis scăldatul
Cercetătorii arată că una dintre principalele cauze ale degradării calității apei a fost aportul ridicat de nutrienți proveniți din activitatea umană.
Până în anul 2018, lacul era vizitat anual de aproximativ 100.000 de turiști, iar scăldatul, picnicurile și infrastructura sanitară insuficientă au favorizat acumularea în apă a unor cantități importante de fosfor și azot.
Analizele efectuate în perioada 2012–2016 au identificat inclusiv concentrații ridicate de uree provenită din urina umană, precum și prezența unor bacterii de origine fecală, inclusiv Escherichia coli și enterococi.
Din aceste motive, începând cu anul 2018, autoritățile au decis interzicerea scăldatului și a picnicurilor în jurul lacului.
Peștele invaziv agravează situația
Un alt factor major identificat de cercetători este apariția carasului argintiu (Carassius gibelio), o specie invazivă care s-a răspândit rapid în lac începând cu primii ani ai deceniului trecut.
Analizele arată că acest pește răscolește permanent sedimentele de pe fundul lacului în timpul hrănirii, readucând în apă cantități importante de fosfor și azot, elemente care stimulează dezvoltarea algelor.
În același timp, puietul de caras argintiu consumă organismele microscopice care reprezintă principalii consumatori naturali ai algelor. Din această cauză, populațiile de zooplancton au scăzut de aproximativ 100 de ori față de nivelurile înregistrate cu unul sau două decenii în urmă.
Specialiștii susțin că în lac s-au descoperit și exemplare de clean și șalău care nu puteau ajunge în mod natural în craterul vulcanic, concluzia fiind că acestea au fost introduse ilegal de persoane necunoscute.
Cercetătorii: eliminarea carasului argintiu este soluția
Potrivit concluziilor studiului, în Lacul Sfânta Ana s-a instalat un proces care se întreține singur: algele se dezvoltă din cauza excesului de nutrienți, iar carasul argintiu continuă să elibereze din sedimente substanțele care favorizează această proliferare.
Cercetătorii consideră că interzicerea scăldatului și a picnicurilor a încetinit degradarea lacului, iar în ultimii ani au apărut chiar primele semne de îmbunătățire a unor indicatori ai calității apei.
Totuși, ei avertizează că singura măsură cu adevărat eficientă pentru refacerea ecosistemului este eliminarea completă a populației invazive de caras argintiu, care continuă să afecteze echilibrul biologic al lacului.
