POLITICĂ. Adoptarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a stârnit un nou scandal în Parlament, după ce senatorii AUR au votat împotriva documentului și au acuzat că acesta oferă ONG-urilor un rol excesiv în influențarea deciziilor privind dezvoltarea României, cu efecte directe asupra infrastructurii, agriculturii și marilor proiecte de investiții.
Senatorul Nicolae Vlahu a susținut că adoptarea strategiei de către Parlament încalcă principiul separării puterilor în stat, argumentând că, potrivit Constituției, astfel de documente strategice ar trebui aprobate de Guvern, prin hotărâre.
„PNRR nu suspendă Constituția, iar Parlamentul nu poate prelua atribuțiile Executivului. România este un stat de drept și regulile constituționale trebuie respectate”, a declarat acesta, adăugând că țara are nevoie de un Guvern cu drepturi depline, capabil să adopte astfel de strategii.
Mult mai dur a fost senatorul Ștefan Geamănu, care a afirmat că documentul ar favoriza interesele unor organizații neguvernamentale finanțate din fonduri europene, în detrimentul interesului național.
Potrivit acestuia, extinderea ariilor protejate ar putea crea noi obstacole pentru realizarea unor proiecte importante de infrastructură, oferind ONG-urilor instrumente suplimentare pentru contestarea acestora în instanță.
„Astăzi se votează predarea României. Nu este doar o strategie, ci un document care le oferă ONG-urilor posibilitatea de a bloca investiții esențiale pentru dezvoltarea țării”, a afirmat senatorul.
Acesta a susținut că proiecte precum Autostrada Unirii, Canalul Siret-Bărăgan, noi drumuri, poduri sau investiții din sectorul energetic ar putea întâmpina dificultăți suplimentare dacă suprafețele protejate vor fi extinse, iar procedurile de mediu vor deveni mai restrictive.
Ștefan Geamănu a criticat și prevederile privind reducerea utilizării pesticidelor, afirmând că acestea ar afecta competitivitatea agriculturii românești.
Potrivit senatorului, fermierii din România folosesc, în medie, aproximativ 0,3 kilograme de pesticide pe hectar, în timp ce în alte state europene, precum Olanda, consumul depășește 6 kilograme pe hectar, motiv pentru care o reducere suplimentară ar crea un dezavantaj pentru agricultorii români.
În final, reprezentanții AUR au anunțat că au votat împotriva strategiei, susținând că aceasta riscă să încetinească dezvoltarea economică a țării și să ofere ONG-urilor o influență mai mare asupra proiectelor de interes public.
