ENERGIE. Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru gestionarea unei posibile crize în sistemul energetic național, pe fondul scăderii producției de electricitate și al condițiilor meteo extreme. Printre variantele pregătite se află limitarea controlată, în mai multe etape, a consumului de energie pentru anumite companii private, însă măsura ar urma să fie aplicată doar în situații de urgență și cu notificarea prealabilă a celor afectați.
Autoritățile precizează că populația nu va fi vizată de aceste restricții, iar consumatorii casnici nu vor fi deconectați de la rețeaua electrică. De asemenea, sunt exceptate obiectivele esențiale pentru funcționarea societății, precum spitalele sau alte infrastructuri critice.
Decizia vine în contextul unei combinații de factori care pun presiune pe sistemul energetic: seceta severă, scăderea debitului Dunării, temperaturile extreme și creșterea consumului de electricitate în perioada de caniculă.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă ar putea deveni inevitabilă
Una dintre cele mai mari probleme identificate de autorități este situația Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde răcirea reactoarelor depinde de debitul Dunării.
Din cauza nivelului scăzut al fluviului, Unitatea 1 a centralei a fost deja oprită și nu mai furnizează energie în Sistemul Energetic Național, iar Guvernul avertizează că și oprirea Unității 2 ar putea deveni iminentă.
Potrivit evaluărilor oficiale, debitul Dunării se apropie de limita critică necesară pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemelor de răcire. În lipsa unor precipitații suficiente și a unei reveniri a nivelului apei, procedurile de siguranță nucleară ar putea impune oprirea completă a centralei.
Situația este agravată de prognozele meteorologice care indică menținerea perioadei de căldură extremă, fără semnale clare privind o îmbunătățire rapidă a regimului hidrologic.
Consum record estimat în perioada de caniculă
Pe lângă reducerea producției, autoritățile se așteaptă la o creștere importantă a cererii de energie electrică, în special seara, când utilizarea aparatelor de climatizare atinge niveluri ridicate.
Estimările Guvernului arată că vârful de consum ar putea ajunge la aproximativ 7.800 – 8.000 MW, față de circa 7.000 MW înainte de debutul valului de căldură.
Această diferență pune presiune suplimentară pe rețeaua națională, mai ales în condițiile în care unele surse importante de producție sunt afectate de temperaturile ridicate și lipsa apei.
Ce măsuri poate aplica Transelectrica în caz de criză
Pentru perioada următoare, până la 31 august 2026, Guvernul a stabilit o serie de măsuri de siguranță care pot fi activate de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, dacă apare riscul afectării funcționării rețelei.
Măsurile sunt aplicate gradual și includ:
-majorarea rezervelor de producție disponibile, inclusiv prin utilizarea unor unități care pot funcționa pe combustibili alternativi;
-pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă tehnică;
-reducerea sau oprirea exporturilor de energie electrică, dacă situația o impune;
-limitarea temporară și etapizată a consumului pentru anumite categorii de consumatori industriali.
Înainte de aplicarea unor restricții, Transelectrica trebuie să informeze participanții la piața de energie cu cel puțin 24 de ore înainte.
Consumatorii casnici și serviciile esențiale sunt protejate
Autoritățile au transmis că măsurile de reducere a consumului nu se aplică populației.
Sunt exceptate și unitățile unde întreruperea alimentării cu energie ar putea avea consecințe grave, precum:
-spitalele și unitățile medicale;
-sanatoriile;
-minele subterane;
-instalațiile energetice care asigură funcționarea sondelor de petrol și gaze;
-alte obiective considerate critice pentru siguranța publică.
România poate cere energie de urgență de la statele vecine
În cazul apariției unui deficit major de electricitate, România poate solicita sprijin energetic de la țările cu care are acorduri de intervenție.
Transelectrica are contracte pentru furnizarea de energie în situații de urgență cu operatori din:
-Ungaria;
-Bulgaria;
-Serbia;
-Ucraina;
-Republica Moldova.
Cantitatea de energie care poate fi importată depinde însă de disponibilitatea rezervelor existente în aceste state și de capacitatea lor de a furniza energie suplimentară.
Criza actuală este determinată de o combinație rară de factori: producție redusă, secetă severă, temperaturi extreme și consum record, iar autoritățile susțin că măsurile aprobate au rolul de a menține stabilitatea Sistemului Energetic Național.
