POLITICĂ. Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale mai multe prevederi din noua legislație privind integritatea demnitarilor, inclusiv cele referitoare la publicarea unor informații despre averile și interesele financiare ale persoanelor aflate în funcții publice. Decizia menține, în practică, restricțiile privind accesul publicului la declarațiile de avere și de interese.
Decizia vine după ce Parlamentul încercase să găsească o soluție pentru reluarea publicării informațiilor despre averile demnitarilor, în urma hotărârii CCR din 29 mai 2025, prin care Curtea a eliminat obligația de publicare a declarațiilor de avere și interese în forma existentă atunci.
Parlamentul a încercat să găsească o variantă nouă
Noua lege prevedea ca persoanele obligate să depună declarații să transmită în continuare către Agenția Națională de Integritate (ANI) declarațiile de avere și de interese.
ANI urma să genereze automat o declarație de interese financiare, rezultată din combinarea informațiilor din cele două documente. Pentru valoarea bunurilor nu ar fi fost publicate neapărat sumele exacte, ci intervale valorice, iar documentul ar fi inclus și prețul de achiziție al anumitor bunuri.
CCR a considerat însă neconstituționale aceste prevederi. Curtea a respins, de asemenea, prevederile care ar fi permis publicarea declarațiilor de interese financiare ale soților și partenerilor de viață ai demnitarilor.
Ce spune CCR despre viața privată
În motivarea transmisă de Curte, una dintre problemele identificate este formularea referitoare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
CCR consideră că această sintagmă nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate ale legii și poate afecta dreptul la viață privată, protejat de Constituție.
În ceea ce privește publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor și soților acestora, Curtea face trimitere la propria decizie din 2025, prin care a stabilit că anumite forme de publicare pot reprezenta o atingere adusă vieții private.
Demnitarii continuă să depună declarațiile, dar publicul nu le mai poate vedea
Un aspect important este că obligația demnitarilor de a depune declarațiile la ANI nu dispare.
Problema este că ANI nu va putea publica aceste documente în forma prevăzută de noua legislație. Astfel, presa, organizațiile civice și cetățenii pierd accesul direct la informațiile privind averile și interesele persoanelor care ocupă funcții publice.
Situația își are originea în decizia CCR din 2025, când Curtea a eliminat prevederile care obligau instituțiile și ANI să afișeze declarațiile de avere și de interese pe site-urile proprii.
CCR lăsase totuși o posibilitate pentru funcțiile politice
În decizia din 2025, Curtea făcea însă o distincție între diferitele categorii de funcții publice.
Judecătorii constituționali au apreciat că pentru persoanele alese de cetățeni sau numite în funcții pe criterii politice poate fi justificat un control public, tocmai datorită caracterului politic sau electiv al funcției.
Pentru funcțiile ocupate prin concurs sau examen, CCR a considerat că expunerea publică a averilor poate fi mai puțin justificată, existând alte mecanisme legale de verificare.
Cu toate acestea, până la noua lege analizată de Curte, Parlamentul nu a reușit să introducă o soluție legislativă care să permită transparentizarea averilor în limitele stabilite de CCR.
De la transparență la informații inaccesibile publicului
Declarațiile de avere și interese au fost introduse în legislația românească tocmai pentru a permite verificarea publică a patrimoniului și intereselor persoanelor aflate în funcții importante.
În timp, sistemul a fost consolidat, iar după înființarea ANI în 2007, instituția a primit atribuții privind verificarea și publicarea declarațiilor.
Decizia CCR schimbă însă semnificativ modul în care publicul poate verifica aceste informații. Demnitarii trebuie în continuare să-și declare averile și interesele, însă accesul public la documentele respective rămâne limitat.
