ECONOMIE. Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor a fost modificată în puncte importante, în special pentru angajații din sănătate și educație, însă forma transmisă partidelor a stârnit nemulțumirea mai multor organizații sindicale. Profesorii, angajații din administrația publică și asistența socială, precum și grefierii amenință cu proteste, în timp ce Guvernul susține că noua lege nu va duce la scăderea veniturilor aflate deja în plată.
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui plafon de 20% pentru sporuri, indemnizații, prime și premii, raportat la suma salariilor de bază, la nivelul ordonatorului principal de credite. Pentru sistemul public de sănătate există însă reguli speciale privind finanțarea sumelor necesare pentru plata sporurilor care depășesc acest procent.
Ce se schimbă pentru angajații din sănătate
Proiectul prevede că influențele financiare generate de creșterile salariale pentru personalul din unitățile sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor fi finanțate prin transferuri distincte din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
Pentru personalul din anexa dedicată sănătății este prevăzut, în această perioadă de finanțare, un nivel minim al sporurilor stabilite prin noua lege.
Salariul de referință scade la 4.000 de lei
O altă modificare importantă este valoarea de referință de 4.000 de lei, în condițiile în care în varianta anterioară era luată în calcul suma de 4.100 de lei.
Potrivit sindicatelor, această reducere are efect asupra întregii grile de salarizare. Pentru un profesor universitar cu o vechime de peste 25 de ani, de exemplu, salariul teoretic rezultat din grilă scade de la 16.400 de lei la 16.000 de lei. O evoluție similară este indicată și în cazul unui prim-grefier sau grefier-șef.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, susține însă că veniturile actuale nu vor fi diminuate și că valoarea de 4.000 de lei reprezintă o variantă de prudență bugetară. El a precizat că valoarea de referință ar putea fi majorată ulterior la 4.100 de lei, dacă situația financiară a statului va permite.
Diferențe salariale pentru cei care ar pierde bani
Proiectul introduce și o diferență salarială tranzitorie. Aceasta ar urma să fie acordată angajaților al căror venit calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel primit în noiembrie 2026, cu condiția menținerii aceleiași funcții și a acelorași condiții de muncă.
Diferența se va reduce treptat pe măsură ce salariul de bază crește, până când dispare complet.
Sindicatele din Educație resping proiectul
Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au transmis un „nu categoric” ultimei forme a proiectului.
Sindicaliștii critică în special indemnizația de senioritate propusă și susțin că observațiile prezentate în timpul negocierilor nu au fost preluate în textul final.
Și Federația Columna-SCOR, care reprezintă angajați din administrația publică și asistența socială, anunță că este pregătită să declanșeze proteste. Sindicaliștii reclamă reducerea valorii de referință, diminuarea unor sporuri și faptul că anumite categorii din asistența socială ar putea pierde drepturi salariale.
Grefierii cer parlamentarilor să respingă legea
Nemulțumirea se extinde și în Justiție. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial solicită parlamentarilor să nu voteze proiectul, considerând că acesta poate afecta puterea de cumpărare și veniturile angajaților din sistem.
Sindicatul reclamă, la rândul său, scăderea valorilor teoretice din noua grilă și critică filosofia generală a proiectului.
Miza: 770 de milioane de euro din PNRR
Disputa are loc într-un moment extrem de important pentru România. Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon din PNRR, iar adoptarea reformei este legată de o finanțare de aproximativ 770 de milioane de euro.
Termenul pentru finalizarea procedurilor este 31 august 2026, iar premierul Ilie Bolojan a avertizat că șansele adoptării proiectului scad pe fondul lipsei unui acord politic.
Astfel, Guvernul se află în fața unei duble presiuni: pe de o parte, trebuie să respecte angajamentele asumate prin PNRR, iar pe de altă parte trebuie să gestioneze opoziția tot mai puternică a sindicatelor față de actuala formă a Legii salarizării.
