ECONOMIE. România se pregătește pentru o nouă recoltă foarte bună de grâu, însă performanța obținută pe terenurile agricole nu se transformă automat și într-un câștig pe măsură pentru economia națională.
Estimările europene indică o producție de aproximativ 12,6-12,8 milioane de tone de grâu în 2026, ceea ce ar putea însemna egalarea sau chiar depășirea recordului de anul trecut. Rezultatul ar fi cu aproximativ 20% peste media ultimilor cinci ani.
Potrivit estimărilor Serviciului științific al Comisiei Europene, România ar urma să obțină un randament mediu de circa 5,46 tone de grâu la hectar, de pe o suprafață cultivată de aproximativ 2,3 milioane de hectare.
Grâul merge bine, porumbul are probleme
Anul agricol nu arată însă la fel pentru toate culturile.
Grâul a beneficiat de precipitații mai consistente, în special în estul și centrul țării, în timp ce temperaturile ridicate au afectat culturile din vest.
Situația este mai complicată în cazul culturilor de vară, unde seceta și temperaturile extreme au redus perspectivele de producție.
La porumb, randamentul mediu ar putea fi cu aproximativ 13% mai mare decât anul trecut, dar producția totală este estimată să rămână sub nivelul de 7,7 milioane de tone din sezonul precedent.
Motivul este simplu: suprafața cultivată cu porumb s-a redus de la aproximativ 1,9 milioane la 1,6 milioane de hectare, iar efectele secetei se adaugă problemelor provocate de caniculă.
România, campioană europeană la exportul de grâu
În timp ce agricultura românească produce cantități importante, România este și principalul exportator de grâu comun din Uniunea Europeană.
În sezonul agricol 2025-2026, țara noastră a vândut peste graniță 7,26 milioane de tone de grâu, depășind Franța, cu 5,56 milioane de tone, Polonia, cu 3,26 milioane, și Germania, cu 2,3 milioane.
România a ocupat primul loc în UE și la exporturile de porumb, cu 1,14 milioane de tone, iar la orz s-a clasat pe locul al doilea, cu 2,05 milioane de tone.
Problema apare însă atunci când se analizează ce exportăm și ce aducem înapoi în țară.
În perioada iulie 2024 – iunie 2025, România a exportat aproape 5,48 milioane de tone de grâu comun, pentru care a încasat aproximativ 1,24 miliarde de euro. Prețul mediu rezultat a fost de circa 23 de eurocenți pe kilogram.
Vindem materie primă și cumpărăm produse finite
Aici se află una dintre marile probleme ale agriculturii românești.
Țara noastră este capabilă să producă și să exporte cantități uriașe de cereale, semințe oleaginoase și animale vii, însă importă produse alimentare care au trecut deja prin mai multe etape de procesare și, implicit, au o valoare mai mare.
Pe lista produselor aduse din străinătate se regăsesc carne procesată, lactate, dulciuri, produse de patiserie și conserve.
Iar cifrele comerciale arată cât de mare este dezechilibrul.
În prima jumătate a anului 2026, România a exportat alimente și animale vii în valoare de aproximativ 3,66 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 5,88 miliarde de euro.
Rezultatul: un deficit de aproximativ 2,22 miliarde de euro în doar șase luni.
În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul pentru această categorie de produse ajunsese deja la 3,65 miliarde de euro.
Unde se pierde valoarea agriculturii românești
Specialiștii indică mai multe cauze pentru acest dezechilibru: capacități insuficiente de procesare, producători fragmentați, acces dificil la finanțare și legături slabe între fermieri, procesatori și comercianți.
Astfel, România produce grâul, dar o parte importantă din valoarea economică este obținută ulterior în alte țări, acolo unde cerealele sunt transformate în făină, produse de panificație, paste, produse de patiserie sau alte alimente.
O recoltă record nu înseamnă, prin urmare, automat și profituri record pentru agricultori.
Atunci când oferta crește foarte mult, prețurile plătite fermierilor pot fi puse sub presiune, iar veniturile depind nu doar de cantitate, ci și de calitatea cerealelor, nivelul de proteină și cererea de pe piețele internaționale.
România produce mult. Întrebarea este ce face cu producția
Performanța agricolă a României este evidentă: țara produce milioane de tone de cereale și se află în fruntea clasamentelor europene la export.
Problema este că o parte importantă din această producție pleacă sub formă de materie primă, în timp ce România cumpără din străinătate alimente cu valoare adăugată mai mare.
Adevărata provocare nu mai este doar să producem mai mult grâu, ci să avem mori, fabrici, unități de procesare, ferme zootehnice și lanțuri comerciale capabile să transforme producția agricolă în valoare adăugată în România.
Altfel spus, România poate ajunge să aibă grâu din abundență în hambare și, în același timp, să cheltuiască miliarde de euro pentru mâncarea care ajunge pe mesele românilor.
