POLITIC. Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Țările de Jos au decis să își coordoneze eforturile pentru accelerarea returnării migranților extracomunitari aflați ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.
Cele cinci state, reunite în ceea ce este cunoscut drept „Grupul celor Cinci”, urmăresc să încheie în cursul acestui an acorduri cu state din afara UE pentru înființarea unor centre de returnare.
Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Copenhaga, unde miniștrii au discutat măsurile care ar putea fi aplicate pentru eficientizarea procedurilor de returnare.
Acorduri cu țări din afara UE
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că cele cinci țări vor să ajungă până la sfârșitul anului la o înțelegere cu cel puțin un stat din afara Uniunii Europene.
Obiectivul este crearea unui cadru care să permită funcționarea unor centre pentru migranții care urmează să fie returnați, în afara teritoriului comunitar.
Deocamdată, statele implicate nu au precizat care sunt țările cu care poartă discuții și care ar putea găzdui astfel de centre.
Cele cinci guverne intenționează să continue negocierile și să se întâlnească din nou la München, la sfârșitul lunii septembrie.
Parlamentul European a susținut extinderea posibilității centrelor externe
Inițiativa celor cinci state vine după modificările aduse politicii europene în domeniul migrației.
În luna iunie, Parlamentul European a aprobat revizuirea cadrului legislativ care urmărește, printre altele, accelerarea procedurilor de returnare și oferirea posibilității statelor membre de a organiza centre de returnare în afara UE.
Susținătorii măsurii consideră că aceasta poate crește eficiența deportărilor și poate reduce numărul persoanelor care rămân ilegal în spațiul comunitar.
Criticii proiectului avertizează însă că transferarea migranților în centre aflate în state terțe poate genera probleme legate de respectarea drepturilor fundamentale și protecția solicitanților de azil.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscurilor
Planul nu este lipsit de controverse. Consiliul Europei a avertizat în luna iulie că astfel de centre pot implica riscuri importante pentru drepturile omului. Și organizațiile care lucrează cu refugiații au criticat inițiativa.
Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului Danez pentru Refugiați, consideră că statele membre ar trebui să se concentreze mai degrabă pe implementarea completă a Pactului UE privind migrația și azilul.
Acesta prevede, printre altele, controale mai stricte la frontierele externe, proceduri mai rapide pentru soluționarea cererilor de azil și returnarea persoanelor care nu au dreptul de a rămâne în Uniunea Europeană.
Danemarca vrea să trimită migranți la centrele externe din 2027
Danemarca se numără printre țările care susțin activ această soluție.
Ministrul danez al Imigrației și Integrării, Morten Bodskov, a anunțat că țara sa estimează că va putea începe trimiterea migranților către un centru de returnare cel târziu în 2027.
Susținătorii proiectului consideră că astfel de centre ar putea reprezenta un instrument suplimentar pentru statele europene care întâmpină dificultăți în realizarea returnărilor.
De cealaltă parte, criticii susțin că măsura s-ar putea concentra asupra unui număr relativ redus de persoane și nu ar elimina cauzele care determină migrația ilegală. În plus, există temeri că migranții ar putea încerca rute și mai periculoase pentru a ajunge în Europa.
Europa își înăsprește politica privind migrația
Inițiativa Germaniei, Austriei, Greciei, Danemarcei și Țărilor de Jos se înscrie într-un efort mai amplu al UE de a face mai eficiente procedurile de returnare.
Pactul european privind migrația și azilul, intrat în vigoare în 2026, urmărește să accelereze procedurile și să consolideze cooperarea dintre statele membre în gestionarea migrației.
Pentru „Grupul celor Cinci”, următorul obiectiv este obținerea unui acord concret cu o țară din afara UE până la finalul acestui an.
Dacă negocierile vor fi finalizate, centrele de returnare din afara Uniunii ar putea deveni unul dintre cele mai controversate instrumente ale noii politici europene privind migrația.
