POLITIC. Comisia Europeană analizează noua lege privind integritatea, inclusiv amendamentul care ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Bruxelles-ul verifică dacă prevederile adoptate de România respectă atât condițiile PNRR, cât și legislația europeană.
Informația a fost confirmată oficial de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după ce instituția europeană a transmis autorităților române o solicitare de clarificări.
Bruxelles-ul nu a luat încă o decizie
Comisia Europeană spune că analiza este în desfășurare și că va evalua legea din perspectiva cerințelor stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dar și a compatibilității acesteia cu dreptul Uniunii Europene.
Concluziile acestei verificări vor fi luate în calcul atunci când va fi analizată ultima cerere de plată a României prin PNRR. Cererea nu a fost încă transmisă oficial de autoritățile române.
Prin urmare, Bruxelles-ul nu a anunțat că România pierde automat banii, însă modul în care va fi evaluată noua legislație poate avea consecințe asupra plății.
Ce problemă ridică „amendamentul Fritz”
În centrul verificărilor se află prevederea potrivit căreia mandatul unor aleși ar înceta de drept la o lună după promulgarea legii, dacă aceștia au fost vizați anterior de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Printre persoanele care ar putea fi afectate se află și Dominic Fritz, actualul președinte al USR și primar al Timișoarei.
Comisia Europeană vrea să afle, printre altele, care este justificarea pentru încetarea imediată a mandatului unor persoane alese și în ce măsură o asemenea măsură este compatibilă cu normele europene.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a confirmat că Bruxelles-ul a solicitat Guvernului României explicații privind modalitatea de revocare sau de încetare a mandatului unor demnitari aleși.
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor
Executivul de la București susține că depune toate eforturile pentru ca România să primească integral suma aferentă jalonului din PNRR.
Este vorba despre 770 de milioane de euro, bani legați de îndeplinirea jalonului privind noua legislație în domeniul integrității.
Guvernul a transmis că analizează observațiile apărute la nivel european și că urmărește să se asigure că legislația adoptată respectă atât angajamentele asumate prin PNRR, cât și principiile dreptului european.
Legea a trecut de CCR și a fost promulgată
Controversatul amendament a fost contestat la Curtea Constituțională, inclusiv de USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan.
CCR a decis însă că prevederea este constituțională, iar legea a fost ulterior promulgată de șeful statului.
Nicușor Dan a explicat atunci că, în lipsa riscului privind fondurile europene, ar fi existat mai mult timp pentru reanalizarea actului normativ și eventuală retrimitere a acestuia în Parlament.
Președintele a susținut că România nu își permite să piardă fondurile europene și nici să afecteze suplimentar credibilitatea țării în plan extern.
Decizia finală va veni odată cu analiza cererii de plată
Comisia Europeană nu a stabilit deocamdată dacă România va pierde cele 770 de milioane de euro. Instituția europeană urmează să analizeze legislația și explicațiile furnizate de autoritățile române.
Evaluarea va conta în momentul în care Bruxelles-ul va analiza cea de-a șasea și ultima cerere de plată din PNRR.
Până atunci, Guvernul trebuie să răspundă solicitărilor Comisiei și să demonstreze că noua legislație privind integritatea respectă angajamentele asumate de România.
Miza este una importantă: 770 de milioane de euro, dar și relația dintre București și Bruxelles într-un moment în care România încearcă să finalizeze implementarea PNRR.
