ACTUALITATE. Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai importante piese ale patrimoniului dacic, a intrat într-un proces complex de restaurare, după ce a fost recuperat în urma furtului de la Muzeul Drents din Țările de Jos. Specialiștii au început deja intervențiile, iar primele analize au scos la iveală detalii importante despre starea în care a ajuns piesa.
Restauratorul Alexandru Dozsa, expert al Muzeului Național de Istorie a României, a povestit că primul lucru care i-a atras atenția atunci când a văzut coiful a fost chiar forma acestuia.
„M-a șocat forma. Deci, ăsta este primul lucru care mi-a atras atenția și mi-au răsărit, să zic așa, niște semne de întrebare vizavi de obiect”, a declarat Alexandru Dozsa.
După examinarea atentă a piesei și observarea detaliilor, restauratorul a ajuns însă la concluzia că există șanse bune ca forma coifului să poată fi readusă, astfel încât intervenția să nu însemne doar conservarea stării actuale.
Ce s-a întâmplat cu coiful în timpul furtului
În prezent, coiful se află în laboratorul Muzeului Național de Istorie a României, unde este analizat și restaurat.
Una dintre zonele care necesită intervenție este cea în care era prins obrăzarul, partea laterală a coifului care proteja zona feței. Aici, specialiștii au observat o deformare importantă.
Potrivit lui Alexandru Dozsa, zona în care trebuie reatașat obrăzarul nu mai are aceeași curbură ca piesa desprinsă. Mai mult, punctele de rupere se potrivesc, ceea ce arată că materialul nu a fost pierdut, însă zona a fost puternic deformată.
Restauratorul consideră că această deformare oferă indicii despre ceea ce s-ar fi întâmplat în momentul furtului: obrăzarul ar fi fost rupt prin împingere spre interior, ceea ce a dus la aplatizarea zonei de prindere.
„Zona de reatașare a obrăzarului nu mai are aceeași curbură cu obrăzarul, prin urmare, trebuie intervenit. Punctele de conexiune a rupturii sunt aceleași, deci ruptura corespunde și pe obiect, și pe obrăzar. Numai că zona asta este mult aplatizată, mult introdusă în interior”, a explicat specialistul.
Restaurarea nu înseamnă doar îndreptarea metalului
Intervenția este mai complicată decât simpla îndreptare a zonelor deformate. După operațiunile de restaurare, suprafețele asupra cărora se intervine trebuie astfel finisate încât rezultatul să se integreze cât mai bine în aspectul original al piesei.
Una dintre etapele importante este cea a lipiturilor și integrării cromatice. Restauratorul a explicat că materialul folosit pentru lipire nu poate rămâne vizibil în forma sa inițială.
„Această zonă nu pot să o las de culoarea materialului cu care fac lipitura și trebuie să o integrez cromatic, deci voi folosi niște culori acrilice, pe bază de apă”, a explicat Alexandru Dozsa.
Prin urmare, procesul presupune atât intervenții asupra formei, cât și operațiuni de finisare și integrare vizuală, astfel încât zonele restaurate să fie cât mai bine armonizate cu restul obiectului.
Restaurarea ar putea dura aproximativ un an
Potrivit specialistului, întregul proces nu este unul care poate fi finalizat rapid. Restaurarea coifului de la Coțofenești este estimată la aproximativ 12 luni de lucru continuu.
Primele etape au permis specialiștilor să înțeleagă mai bine degradările și să stabilească modul în care vor interveni asupra piesei.
Faptul că restauratorii consideră că există șanse mari ca forma coifului să fie readusă este însă un element important. Deși piesa a fost grav afectată în urma furtului, examinarea sa a arătat că anumite elemente deteriorate pot fi recuperate printr-o intervenție atentă și etapizată.
Coiful de la Coțofenești este un artefact dacic din aur și face parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. După furtul spectaculos de la Muzeul Drents, piesa a fost recuperată și readusă în România, iar acum specialiștii încearcă să îi redea, pe cât posibil, forma și aspectul afectate în timpul jafului. Muzeul Național de Istorie a României a publicat și o cronologie dedicată procesului de restaurare.
