SOCIAL. Pensionarii care consideră că decizia de pensionare emisă de casa de pensii este greșită ar putea avea la dispoziție o procedură mai clară pentru contestarea acesteia. Senatul a adoptat un proiect de lege care introduce o etapă administrativă înainte ca dosarul să ajungă în instanță.
Proiectul modifică Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și stabilește termene precise atât pentru pensionar, cât și pentru casa teritorială de pensii.
Mai întâi, contestația ajunge la casa de pensii
În prezent, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
Noua procedură propusă schimbă această etapă. Pensionarul ar urma să depună mai întâi contestația la casa teritorială de pensii care a emis decizia.
Instituția va fi obligată să reanalizeze dosarul și să îi transmită solicitantului un răspuns motivat în cel mult 45 de zile de la înregistrarea contestației.
Dacă răspunsul nu este satisfăcător, se poate ajunge în instanță
Procedura administrativă nu îi ia pensionarului dreptul de a se adresa judecătorilor.
Dacă casa de pensii nu răspunde în cele 45 de zile sau dacă răspunsul primit nu îl mulțumește pe titularul drepturilor, acesta se poate adresa instanței competente.
Și pentru acțiunea în instanță este prevăzut un termen de 45 de zile. Acesta se calculează de la expirarea perioadei în care casa de pensii trebuia să răspundă sau, după caz, de la data comunicării răspunsului.
Un aspect important este că perioada în care se desfășoară procedura administrativă suspendă termenul de 45 de zile pentru sesizarea instanței. Astfel, pensionarul nu ar trebui să piardă dreptul de a merge în instanță în timp ce așteaptă răspunsul casei de pensii.
O singură contestație pentru aceleași probleme
Proiectul introduce și o regulă menită să limiteze repetarea contestațiilor pentru aceleași motive.
Pentru fiecare dosar de pensie ar urma să poată fi formulată o singură contestație administrativă în legătură cu aceleași elemente de fapt și de drept care existau deja în evidențele casei de pensii sau se aflau la dispoziția pensionarului atunci când a fost emisă decizia.
Pensionarul va trebui să includă în această contestație toate obiecțiile, perioadele de cotizare pe care le contestă și toate adeverințele disponibile.
Există însă două situații în care o nouă contestație ar putea fi posibilă
Regula nu este absolută.
O nouă contestație sau completarea unei acțiuni aflate deja în desfășurare ar putea fi posibilă dacă apar erori materiale evidente de calcul ori de introducere a datelor, iar greșelile pot fi atribuite exclusiv casei teritoriale de pensii.
O altă excepție este apariția unor documente noi, precum acte sau adeverințe care dovedesc perioade de cotizare ori venituri suplimentare și care nu au putut fi depuse inițial din motive obiective, independente de voința pensionarului.
De ce se propune schimbarea
Inițiatorii proiectului susțin că actuala formulare a legii poate crea probleme în practică, deoarece există o neconcordanță între regulile privind contestarea deciziilor și cele referitoare la revizuirea drepturilor de pensie.
Noua procedură urmărește ca înaintea unui proces să existe o etapă în care casa de pensii să își verifice propria decizie, ceea ce ar putea permite corectarea unor greșeli fără ca fiecare situație să ajungă automat în instanță.
Senatul a votat, dar proiectul nu este încă lege
Un detaliu important pentru pensionari este că modificarea nu se aplică încă.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților este forul decizional. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, să fie promulgat și apoi publicat în Monitorul Oficial.
Dacă forma adoptată va rămâne în vigoare, pensionarii care contestă o decizie vor avea mai întâi posibilitatea de a cere casei de pensii să își reanalizeze decizia, cu obligația instituției de a răspunde în maximum 45 de zile. Abia ulterior, dacă problema nu este rezolvată, cazul poate ajunge în instanță.
