POLITICĂ. România rămâne în blocajul privind formarea unui nou Guvern cu puteri depline, iar consultările de joi de la Palatul Cotroceni nu au produs, cel puțin deocamdată, o majoritate parlamentară clară în jurul unui singur candidat.
Președintele Nicușor Dan a chemat la discuții toate partidele și grupurile parlamentare, pentru a identifica o soluție înaintea unei noi desemnări de premier. În urma întâlnirilor, formațiunile au ieșit însă cu propuneri diferite: PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, PNL și USR merg pe Siegfried Mureșan, AUR cere în continuare alegeri anticipate sau intrarea la guvernare, iar UDMR acceptă mai multe formule, inclusiv un Executiv tehnocrat sau unul format din oameni cu experiență în administrație.
PSD: Sorin Grindeanu și o majoritate „transparentă”
Social-democrații au venit la Cotroceni cu o singură propunere de premier: Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a transmis după consultări că, în acest moment, niciuna dintre taberele politice nu dispune de cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui Guvern. Grindeanu a insistat că viitorul Executiv trebuie să aibă în spate o majoritate parlamentară clară și transparentă, astfel încât să nu ajungă „prizonier” unor înțelegeri de moment.
PSD susține că este pregătit să intre la guvernare și să conducă Executivul, însă social-democrații nu vor să susțină un Guvern în care partidul nu are un rol.
PNL: două variante, cu Siegfried Mureșan în prim-plan
Liberalii au mers la Cotroceni cu două scenarii.
Prima variantă este desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier și formarea unui Guvern reformist alături de PNL, USR și UDMR.
A doua variantă este un Guvern tehnocrat autentic, cu un mandat limitat și cu obiectivul de a continua reformele.
Mircea Abrudean a explicat că acesta a fost mandatul cu care delegația liberală condusă de Ilie Bolojan a mers la negocieri.
La rândul său, Bolojan a subliniat că viitorul Executiv trebuie să aibă un premier credibil, miniștri competenți și un program adaptat situației economice. Printre prioritățile indicate de liderul PNL se află controlul finanțelor publice, reducerea cheltuielilor statului și continuarea reformelor economice.
USR susține în continuare varianta Mureșan
USR se află în aceeași formulă cu PNL în privința numelui propus pentru funcția de premier: Siegfried Mureșan.
Formula PNL-USR-UDMR este însă departe de a avea singură numărul de voturi necesar pentru învestire, ceea ce înseamnă că orice Guvern construit în jurul acestei variante ar avea nevoie de sprijin parlamentar suplimentar.
UDMR: premier cu experiență și capacitate de negociere
UDMR nu a închis uşa niciunei variante, dar Kelemen Hunor a insistat asupra profilului pe care ar trebui să îl aibă viitorul premier.
Liderul UDMR consideră că acesta trebuie să aibă experiență politică, autoritate în Guvern și capacitatea de a negocia cu partidele, pentru ca proiectele legislative și bugetul să poată trece prin Parlament.
Kelemen Hunor a avertizat că un Executiv fără o majoritate stabilă poate rămâne blocat, indiferent cât de bune ar fi proiectele sale. Premierul, în opinia sa, trebuie să cunoască realitățile economice și să nu poată fi convins ușor de „basme despre bani și deficit”.
UDMR acceptă inclusiv ideea unui Guvern tehnocrat, însă liderul formațiunii a prezentat și o a treia posibilitate: un Executiv format din oameni cu experiență îndelungată în administrația centrală.
Este vorba despre persoane care au lucrat ani de zile în ministere, inclusiv în perioadele în care la guvernare s-au aflat partide diferite. Ideea ar fi formarea unui Guvern instituțional, bazat pe experiența administrației publice.
AUR: anticipate sau intrarea la guvernare
AUR a respins propunerea privind un Guvern tehnocrat prezentată în timpul consultărilor.
Potrivit informațiilor relatate de surse politice, un consilier prezidențial i-ar fi întrebat pe reprezentanții AUR dacă formațiunea ar susține o asemenea formulă, fără ca partidului să i se fi propus să intre în Executiv. Sursele citate susțin că AUR a refuzat varianta.
La ieșirea de la Cotroceni, George Simion a criticat prelungirea crizei politice și a susținut că, dacă nu se poate forma o majoritate stabilă, România ar trebui să ajungă la alegeri anticipate.
AUR a transmis și că, în cazul în care președintele insistă asupra formării unui Guvern, partidul nu va vota un Executiv din care nu face parte.
Minoritățile cer încă una-două săptămâni de negocieri
Grupul parlamentar al minorităților naționale a venit cu o solicitare diferită.
Varujan Pambuccian i-a cerut lui Nicușor Dan să nu se grăbească să desemneze premierul și să lase partidele să mai negocieze una-două săptămâni.
În opinia sa, problema principală nu este doar numele premierului sau tipul de Guvern, ci lipsa unei majorități parlamentare certe care să poată susține Executivul.
S.O.S. România nu a participat
S.O.S. România nu a participat la consultările programate joi.
Formațiunea a motivat absența prin faptul că președinta partidului, Diana Iovanovici-Șoșoacă, se află la Strasbourg. Potrivit partidului, statutul formațiunii impune ca delegația oficială să fie condusă de președinte.
S.O.S. România a solicitat ca întâlnirea cu Nicușor Dan să fie reprogramată pentru săptămâna viitoare.
Care este, în acest moment, problema principală?
Dincolo de numele vehiculate pentru funcția de premier, toate negocierile se lovesc de aceeași problemă: nu există încă o majoritate clară de 233 de parlamentari în jurul unei formule de Guvern.
PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL și USR merg pe Siegfried Mureșan, iar UDMR lasă deschise mai multe scenarii.
AUR nu susține un Guvern tehnocrat și vorbește despre alegeri anticipate, în timp ce grupul minorităților cere timp suplimentar pentru negocieri. S.O.S. România nici măcar nu a participat la runda de consultări de joi.
În paralel, președintele trebuie să decidă dacă desemnează rapid un nou candidat pentru funcția de premier sau dacă mai lasă partidele să încerce să construiască majoritatea care a lipsit până acum.
Conform unor surse politice, Nicușor Dan l-ar lua în calcul pentru postul de premier pe Leonarda Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României. Acesta a ocupat în trecut și funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară.
