EXTERNE. Republica Moldova se pregătește pentru o perioadă complicată pe plan energetic și hidrologic, iar când situația se încinge, soluția apare, cumva, tot peste Prut: România!
Autoritățile de la Chișinău au anunțat măsuri pentru gestionarea unei posibile crize de aprovizionare cu energie electrică, gaze și combustibili, în condițiile în care Republica Moldova nu are zăcăminte de petrol și gaze și depinde de importuri. Consiliul Național de Securitate a recomandat instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, iar Guvernul urmează să ceară Parlamentului instrumentele necesare pentru a putea interveni rapid.
Și aici apare partea oarecum ironică a poveștii: România este din nou chemată la masa soluțiilor, deși nici românii nu trăiesc într-o țară în care energia, combustibilii și facturile să fi devenit subiecte rezolvate.
România, planul de rezervă
Printre măsurile pregătite de Chișinău se află posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România, precum și creșterea capacității comerciale de la frontiera dintre cele două state. Autoritățile moldovene vor să păstreze și rute alternative de import pentru energia electrică.
Cu alte cuvinte, atunci când apar probleme, România trebuie să fie acolo. Să aibă energie, să aibă infrastructură, să aibă capacitate de interconectare și, eventual, să poată întinde o mână de ajutor.
Numai că România nu este tocmai o țară care stă pe un munte de resurse și privește relaxată spre vecini.
Și aici apare întrebarea pe care o ridică inevitabil această situație: cine ajută România atunci când România are nevoie de ajutor?
„Nu avem nici petrol, nici gaze”
Președinta Maia Sandu a explicat că Republica Moldova este vulnerabilă tocmai pentru că depinde de ceea ce poate cumpăra de pe piețele internaționale.
Prețul gazelor a trecut de 83 de euro/MWh, iar șefa statului a avertizat că problema nu este doar prețul, ci și riscul ca Republica Moldova să nu poată procura suficiente cantități de energie și combustibili.
Situația este complicată și de nivelul extrem de scăzut al apei din Nistru, care afectează atât alimentarea cu apă, cât și producția de energie.
Așa că Republica Moldova își face rezerve, caută rute alternative și pregătește planuri de urgență.
Iar printre rutele alternative apare, deloc surprinzător, România.
România, bună când trebuie să ajute?
Este un paradox care merită observat.
România este prezentată constant ca unul dintre principalii parteneri ai Republicii Moldova, iar sprijinul de peste Prut a fost important în ultimii ani. În actualul scenariu de criză, interconectările cu România sunt din nou incluse în planurile de siguranță ale Chișinăului.
Numai că, în interiorul României, discuțiile despre prețurile energiei, combustibili, facturi și puterea de cumpărare sunt departe de a fi încheiate.
Cu alte cuvinte, România trebuie să fie pregătită să ajute un vecin care spune că nu are suficiente resurse, în timp ce propriile probleme energetice nu au dispărut.
România pare să aibă astfel un statut aparte: bună pentru proiecte, bună pentru finanțări, bună pentru infrastructură și, când apare o criză, bună și ca plan de rezervă.
Doar că și planul de rezervă are nevoie, la rândul lui, de un plan de rezervă.
Criza nu mai ține cont de granițe
Dincolo de ironie, problema este una cât se poate de concretă. Republica Moldova depinde într-o proporție foarte mare de importurile de energie, iar evoluția piețelor internaționale și situația hidrologică îi pot afecta direct capacitatea de aprovizionare.
Autoritățile de la Chișinău pregătesc inclusiv rezerve de gaze și produse petroliere, măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și mecanisme pentru sprijinirea populației vulnerabile.
Iar România rămâne una dintre piesele importante ale acestui plan.
În fond, mesajul este simplu: când Moldova are o problemă, România trebuie să fie pregătită să deschidă robinetul.
Rămâne doar întrebarea mai puțin comodă: când România va avea ea însăși nevoie de ajutor, cine va deschide robinetul pentru români?
