POLITICĂ EXTERNĂ. În timp ce Donald Trump încearcă să reducă presiunea prețurilor la motorină, inclusiv printr-un acord de aprovizionare cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că decizia este incorectă și că îi oferă lui Vladimir Putin un avantaj financiar. Președintele ucrainean a descris înțelegerea drept „un cadou de ziua lui Putin”, însă disputa ridică o întrebare incomodă: cât trebuie să suporte economiile lumii pentru ca presiunea economică asupra Moscovei să fie menținută?
Trump susține că suplimentarea livrărilor de combustibil va contribui la scăderea prețurilor în Statele Unite și pe piețele internaționale. Zelenski privește însă lucrurile prin prisma războiului și avertizează că veniturile obținute de Rusia din vânzarea produselor petroliere îi pot alimenta în continuare efortul militar. Cele două poziții reflectă interese diferite: Washingtonul pune accent pe costurile energiei, în timp ce Kievul cere menținerea presiunii asupra Kremlinului.
Trump vrea mai multă motorină pe piață. Zelenski vede un cadou pentru Putin
Acordul a fost anunțat de președintele american după o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. Potrivit declarației lui Trump, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300.000 de tone de motorină, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și de tranșe suplimentare, care ar putea însuma câteva milioane de tone.
Liderul de la Casa Albă a susținut că aceste cantități, alături de măsurile privind aprovizionarea cu energie, vor contribui la reducerea rapidă a prețurilor la motorină, atât pentru americani, cât și pentru consumatorii din alte țări.
Zelenski a reacționat dur într-un interviu acordat publicației americane Axios. „Pare un cadou de ziua lui Putin. Arată absolut îngrozitor”, a declarat președintele ucrainean, criticând decizia de a permite Rusiei să obțină venituri din exporturile de combustibili.
Liderul de la Kiev a afirmat că o asemenea măsură ar putea furniza Moscovei resurse suplimentare pentru continuarea războiului și a descris acordul drept o decizie incorectă din partea unor parteneri puternici.
Când motorina se scumpește, nota de plată ajunge la toată lumea
Dincolo de disputa diplomatică, există o problemă economică pe care nici Washingtonul, nici Kievul nu o pot ignora: prețul motorinei influențează costurile transporturilor, agriculturii și distribuției mărfurilor. Când combustibilul se scumpește, efectele se pot transmite în lanț către firme și consumatori, inclusiv prin prețuri mai mari la produsele de bază.
În acest context, intenția lui Trump de a suplimenta oferta de motorină poate fi privită și ca o încercare de a limita efectele unei crize energetice asupra economiei. Nu este vorba doar despre șoferii care alimentează la pompă, ci și despre transportatorii care duc marfa în magazine, agricultorii care își lucrează terenurile și companiile care depind de combustibili pentru a funcționa.
Ironia situației este că, în timp ce numeroase economii încearcă să facă față costurilor ridicate, orice decizie care ar putea contribui la creșterea ofertei de combustibil ajunge să fie judecată și prin efectul său asupra finanțării războiului.
Totuși, o ieftinire nu este garantată. Anunțul privind livrările rusești nu demonstrează, prin el însuși, că prețurile vor scădea semnificativ. Efectul va depinde de cantitățile care ajung efectiv pe piață, de evoluția cererii și de celelalte perturbări ale aprovizionării internaționale.
Zelenski ar fi acceptat relaxarea sancțiunilor în schimbul unui armistițiu energetic
Președintele ucrainean a explicat că nu respinge orice posibilitate de relaxare a restricțiilor asupra sectorului energetic rusesc. El a susținut că ar fi privit favorabil o asemenea măsură dacă ar fi fost inclusă într-un acord reciproc pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii.
„Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună”, a declarat Zelenski, potrivit relatării Axios.
Cu alte cuvinte, Kievul ar fi preferat ca Moscova să primească un avantaj economic numai în schimbul unei concesii concrete. Înțelegerea anunțată de Trump nu a fost însă prezentată ca parte a unui asemenea armistițiu.
Nemulțumirea lui Zelenski are, așadar, o explicație strategică: Ucraina încearcă să mențină presiunea economică asupra Rusiei și să obțină condiții mai favorabile pentru încheierea războiului. Dar această strategie nu elimină întrebarea privind costurile suportate de restul lumii și eficiența reală a sancțiunilor.
Rusia poate vinde și altora. Cine suportă, în final, costurile?
Un aspect important al pieței internaționale este că Rusia poate încerca să redirecționeze combustibilul către alți cumpărători atunci când anumite state îi limitează importurile. În asemenea situații, efectul sancțiunilor depinde de prețul obținut, de costurile de transport și de condițiile comerciale, nu doar de existența sau absența unui anumit cumpărător.
Prin urmare, refuzul unui stat de a cumpăra motorină rusească nu înseamnă automat că Rusia pierde întreaga sumă pe care ar fi încasat-o. În același timp, o schimbare a destinației exporturilor nu face sancțiunile automat inutile: restricțiile pot reduce veniturile dacă obligă Moscova să vândă mai ieftin sau să suporte costuri suplimentare.
Tocmai aici se află dilema pe care acordul Trump-Putin o readuce în discuție: cât de eficiente sunt măsurile economice dacă povara lor se răsfrânge și asupra consumatorilor din alte țări, fără ca rezultatul urmărit să fie garantat?
Nu există un răspuns simplu. Sprijinul pentru Ucraina are o miză de securitate majoră, însă și guvernele care au ajutat Kievul trebuie să țină cont de efectele economice asupra propriilor cetățeni.
Acordul a fost anunțat în timp ce se discutau soluții pentru pace
Momentul ales de Trump a amplificat tensiunile. Anunțul a venit în timp ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se întâlneau la Miami cu reprezentanți ai Ucrainei și cu diplomați europeni pentru discuții privind posibile soluții pentru încheierea războiului.
Zelenski a afirmat că echipa sa nu fusese informată în detaliu despre înțelegerea privind motorina și a sugerat că întâlnirile diplomatice au avut loc în paralel cu negocieri separate între Washington și Moscova. El a spus că Ucraina se simte folosită și că nu consideră corect modul în care a fost gestionată situația.
În pofida criticilor, președintele ucrainean a recunoscut că țara sa are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a ajunge la o soluție care să pună capăt războiului.
Între interesele Ucrainei și factura plătită de restul lumii
Poziția lui Zelenski pornește de la preocuparea că Rusia ar putea folosi veniturile suplimentare pentru a continua agresiunea militară. Poziția lui Trump pornește de la obiectivul declarat de a crește oferta de combustibil și de a reduce prețurile pentru consumatori.
Cele două obiective nu sunt neapărat incompatibile, însă acordul ridică problema modului în care pot fi urmărite simultan. Dacă livrările rusești contribuie la ieftinirea motorinei, consumatorii ar putea beneficia. Dacă efectul este redus, iar Moscova câștigă venituri suplimentare fără să facă vreo concesie, criticile Kievului vor avea un argument în plus.
În cele din urmă, nici interesul Ucrainei nu poate fi ignorat, nici costurile suportate de restul lumii nu pot fi tratate ca un detaliu. Solidaritatea internațională nu înseamnă că statele care sprijină Kievul trebuie să renunțe la propriile interese economice, după cum nici dorința de a reduce prețurile nu rezolvă automat problema finanțării războiului.
Rămâne de văzut dacă înțelegerea anunțată de Trump va aduce ieftinirea promisă și ce efect va avea asupra veniturilor Rusiei. Până atunci, declarația lui Zelenski despre „cadoul” făcut lui Putin rămâne o poziție politică, nu o dovadă că acordul nu poate aduce beneficii economice pentru alte state.
