ECONOMIE. România nu a reușit să își îmbunătățească semnificativ productivitatea resurselor în ultimii 25 de ani, în timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50%. Datele analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că economia românească obține astăzi aproximativ aceeași valoare economică din resursele consumate ca în anul 2000.
Situația este evidențiată într-o analiză realizată de AEI pe baza datelor Eurostat, care urmărește evoluția productivității resurselor în perioada 2000-2025.
România a rămas aproape pe loc
Indicatorul productivității resurselor arată câtă valoare economică reușește o economie să genereze raportat la cantitatea de materiale pe care o consumă. În cazul României, evoluția din ultimul sfert de secol este mult mai slabă decât cea înregistrată la nivel european.
În timp ce România a rămas aproximativ la nivelul anului 2000, UE a reușit să crească productivitatea resurselor cu circa 50%.
Diferențele sunt importante și față de alte state din regiune. Polonia a înregistrat o creștere de aproximativ 90%, iar Bulgaria de aproximativ 40% în aceeași perioadă.
Ce înseamnă acest lucru pentru economia României
Datele arată că simpla creștere a PIB-ului nu este suficientă pentru ca economia să devină mai eficientă. O țară poate produce mai mult, dar dacă pentru acest rezultat consumă proporțional foarte multe materii prime și materiale, productivitatea resurselor rămâne redusă.
Analiza AEI atrage atenția tocmai asupra acestei probleme: România trebuie să obțină mai multă valoare adăugată din resursele pe care le utilizează.
Aici intră în discuție eficiența tehnologiilor, pierderile din procesele de producție, nivelul de prelucrare a materiilor prime și capacitatea companiilor de a transforma resursele în produse cu o valoare economică mai mare.
România pierde valoare prin modul în care folosește resursele
Potrivit analizei, problema nu ține doar de cantitatea de resurse consumată, ci și de felul în care acestea sunt utilizate.
O economie performantă nu este definită doar de cât de multe materii prime are la dispoziție, ci și de valoarea pe care reușește să o creeze pornind de la acestea.
În cazul României, există încă numeroase domenii în care resursele sunt insuficient valorificate sau sunt transformate în produse cu o valoare adăugată redusă. În schimb, economiile mai eficiente reușesc să obțină o valoare economică mai mare din cantități comparabile de materiale.
Polonia a avansat mult mai rapid
Comparația cu Polonia este una dintre cele mai relevante. În ultimii 25 de ani, productivitatea resurselor din această țară a crescut cu aproximativ 90%, în timp ce România a rămas practic la nivelul de la începutul perioadei analizate.
Diferența arată că evoluția nu este determinată doar de resursele naturale disponibile, ci și de tehnologie, investiții, organizarea producției și capacitatea economiei de a genera valoare adăugată.
Și Bulgaria a avut o evoluție mai bună decât România, cu o creștere de aproximativ 40%.
Ce ar trebui să schimbe Guvernul
AEI consideră că problema productivității resurselor ar trebui să fie luată în calcul atunci când este elaborat viitorul program de guvernare.
O direcție importantă ar fi identificarea domeniilor în care România consumă cantități mari de materiale, dar generează o valoare economică redusă. În aceste sectoare ar trebui urmărite investițiile în tehnologii mai eficiente, reducerea pierderilor și creșterea gradului de prelucrare.
De asemenea, investițiile publice ar trebui evaluate nu doar prin valoarea fondurilor cheltuite, ci și prin rezultatele economice obținute în urma acestora.
Miza este creșterea valorii obținute din aceleași resurse
Datele analizate de Asociația Energia Inteligentă transmit un semnal important: în timp ce Uniunea Europeană a reușit să obțină cu aproximativ 50% mai multă valoare economică din resurse în perioada analizată, România se află încă la un nivel similar celui din anul 2000.
Pentru economia românească, provocarea nu este doar să producă mai mult, ci să producă mai eficient. Creșterea productivității resurselor ar putea însemna mai multă valoare adăugată, competitivitate mai mare și o utilizare mai eficientă a materiilor prime disponibile.
