ECONOMIE. România a reușit să reducă deficitul bugetar în primele opt luni din 2026, însă această evoluție vine într-un context în care datoria publică și costurile pentru finanțarea ei continuă să apese puternic asupra bugetului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că statul trebuie să evite asumarea unor noi cheltuieli fără surse clare de finanțare.
Potrivit datelor prezentate de Nazare, deficitul calculat în sistem cash a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale acestui an, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025. În bani, diferența înseamnă aproape 27 de miliarde de lei în minus față de deficitul înregistrat anul trecut.
Reducerea deficitului nu înseamnă însă că problemele finanțelor publice au fost rezolvate.
42,1 miliarde de lei doar pentru dobânzi
Una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului vine din costul datoriei publice. La sfârșitul lunii iulie, aceasta ajunsese la aproximativ 1.205 miliarde de lei, echivalentul a circa 60% din PIB.
În primele opt luni ale anului, România a plătit 42,1 miliarde de lei numai pentru dobânzi, suma fiind cu 26,7% mai mare decât în perioada similară din 2025.
Pentru întregul an, costul dobânzilor se apropie de 3% din PIB. Banii utilizați pentru plata dobânzilor nu mai pot fi direcționați către alte domenii, precum sănătatea, educația, infrastructura sau investițiile publice.
Nazare susține că rezultatele obținute în reducerea deficitului au venit după măsuri dificile de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor. Tocmai de aceea, ministrul avertizează că România nu își permite să anuleze aceste progrese prin noi angajamente bugetare care nu au o finanțare clară.
Ținta pentru 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2%
Guvernul și-a stabilit pentru 2026 o țintă de 6,2% din PIB pentru deficitul bugetar. Chiar dacă atingerea acestui nivel ar reprezenta o îmbunătățire, Nazare consideră că nu poate fi privită drept o rezolvare a problemei.
Deficitul ar rămâne în continuare mult peste limita europeană de 3% din PIB, iar ajustarea ar trebui să continue și în 2027.
Situația va fi complicată anul viitor de dispariția granturilor din PNRR, de costurile ridicate ale datoriei publice și de presiunile asupra cheltuielilor statului.
Bugetul pentru 2027, pus în fața unei probleme dificile
Ministrul interimar al Finanțelor consideră că elaborarea bugetului pentru 2027 va fi un test important pentru România. Veniturile trebuie estimate realist, iar cheltuielile trebuie stabilite în funcție de ceea ce statul poate finanța efectiv.
Nazare avertizează că promisiunile politice nu pot fi transformate în cheltuieli permanente dacă nu există și surse permanente de finanțare.
Mesajul său este unul direct: înainte de asumarea unor noi obiective, Guvernul trebuie să stabilească exact cât își permite România să cheltuiască și de unde vor veni banii.
România, în pericol să-și piardă credibilitatea financiară
Un alt punct sensibil îl reprezintă ratingul de țară. România trebuie să rămână în categoria recomandată investițiilor, pentru a evita o eventuală retrogradare în zona „junk”.
O deteriorare a ratingului ar putea însemna costuri mai mari de împrumut atât pentru stat, cât și pentru companiile care se finanțează pe piață.
Prima evaluare de rating menționată de Nazare este programată pentru ianuarie, iar ministrul avertizează că eventualele derapaje fiscale ar putea influența negativ percepția agențiilor de rating.
În acest context, reducerea deficitului trebuie continuată, fără ca statul să renunțe la investiții. Nazare susține că România trebuie să găsească un echilibru între dezvoltare și disciplină bugetară, astfel încât să nu ajungă să plătească tot mai mult pentru datoriile acumulate.
