ECONOMIE. Dacă europenii sperau că măcar produsele venite din China vor rămâne în afara noilor războaie economice ale Bruxelles-ului, Comisia Europeană are alte planuri. Ursula von der Leyen anunță pregătirea unor noi restricții asupra importurilor chinezești, după ce măsurile privind automobilele hibride nu mai sunt considerate suficiente.
Și astfel, în timp ce cetățeanului european i se vorbește despre energie scumpă, competitivitate, disciplină financiară și necesitatea unor noi sacrificii, la Bruxelles se pregătesc noi bariere comerciale. În același timp, pe o altă filă a agendei europene, Ucraina anunță că mai are nevoie de 70 de miliarde de euro pentru 2027.
Coincidența celor două teme la același summit european oferă cel puțin o imagine interesantă asupra priorităților momentului: China trebuie ținută mai atent la poarta pieței europene, iar pentru Kiev trebuie găsite alte zeci de miliarde.
Ursula von der Leyen: restricțiile existente nu sunt suficiente
Motivul oficial pentru noile măsuri împotriva importurilor chinezești este dezechilibrul comercial uriaș dintre Uniunea Europeană și China.
Deficitul UE în comerțul cu bunuri cu Beijingul depășește în prezent un miliard de euro pe zi.
Bruxelles-ul convenise deja cu China măsuri pentru reducerea la jumătate a livrărilor de automobile hibride chinezești, dar von der Leyen spune acum că acest lucru nu rezolvă problema structurală.
Prin urmare, vor urma alte măsuri.
Printre domeniile care ar putea intra în vizor au fost menționate produsele chimice, materialele plastice și feroaliajele.
Important însă pentru cumpărătorul european: Comisia nu a prezentat deocamdată o listă generală de produse de consum care se vor scumpi și nici nu a anunțat o „taxă pe cumpărăturile din China”. Efectele asupra prețurilor vor depinde de forma concretă pe care o vor lua restricțiile.
Mai puțină dependență de China, dar nota de plată rămâne de văzut
Comisia pregătește și un instrument prin care accesul anumitor produse la piața unică europeană să poată fi restricționat rapid atunci când Bruxelles-ul consideră că interesele economice ale Uniunii sunt amenințate.
În decembrie este așteptată și o propunere menită să reducă dependența companiilor europene de un singur furnizor pentru anumite produse considerate critice.
Strategia poate avea o justificare economică și geopolitică: Europa încearcă să nu mai depindă atât de mult de China.
Întrebarea care îi interesează însă pe consumatori este mult mai simplă: cât va costa această independență la casă?
Pentru că barierele comerciale pot proteja producătorii europeni, dar, în funcție de modul în care sunt construite, pot însemna și prețuri mai mari, ofertă mai redusă sau costuri suplimentare pentru companiile care folosesc produse și materii prime chinezești.
Și, în aceeași zi, Ucraina mai are nevoie de 70 de miliarde de euro
Contrastul devine și mai vizibil dacă privim cealaltă mare temă discutată la summit.
Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că războiul ar urma să coste Ucraina aproximativ 155 de miliarde de euro în 2027 și că țara sa are nevoie de cel puțin încă 70 de miliarde de euro pentru apărare, armament și reziliență.
Iar Ursula von der Leyen a confirmat existența unui deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro pentru 2027, precizând că trebuie găsită o soluție împreună cu partenerii internaționali.
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul discută simultan despre cum să limiteze anumite produse din China și despre cum să găsească alte zeci de miliarde pentru Ucraina.
1,24 miliarde de euro pentru drone și rachete, chiar luna aceasta
Iar sprijinul militar nu este doar o promisiune pentru viitor.
În această lună, Comisia Europeană a anunțat plata a 1,24 miliarde de euro către Ucraina, bani destinați dronelor, interceptoarelor de drone, muniției pentru drone și rachetelor fabricate de entități ucrainene.
Suma face parte din mecanismul european de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, din care aproximativ 60 de miliarde de euro sunt destinate apărării, iar alte 30 de miliarde asistenței bugetare.
Pentru 2026 sunt prevăzute până la 28,3 miliarde de euro pentru susținerea capacității industriei de apărare ucrainene.
Iar acum apare o nouă necesitate financiară pentru 2027.
Europenilor li se cere competitivitate, Bruxelles-ul descoperă noi restricții
Oficial, cele două dosare – China și Ucraina – nu trebuie amestecate. Noile măsuri comerciale împotriva Beijingului nu sunt prezentate de Comisie drept o metodă de finanțare a războiului din Ucraina.
Politic însă, imaginea de ansamblu este greu de ignorat.
Cetățeanului european i se spune că trebuie redusă dependența de China, că industria europeană trebuie protejată, că energia trebuie reorganizată și că Europa trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru propria apărare.
În paralel, Ucraina continuă să necesite zeci de miliarde de euro anual, iar o parte importantă din sprijinul european este direcționată către armament, drone și muniție.
Astfel că întrebarea firească pentru contribuabilul european nu este dacă Ucraina are nevoie de ajutor sau dacă industria europeană trebuie protejată. Întrebarea este cât poate continua să coste toate acestea și cine va suporta, în cele din urmă, factura.
Pentru moment, răspunsul Bruxelles-ului pare să fie același: sunt necesare alte instrumente, alte măsuri și alți bani.
