ECONOMIE. România se confruntă din nou cu o presiune puternică asupra prețurilor, în timp ce Ungaria a reușit să reducă spectaculos ritmul inflației. În septembrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,6% în România, în timp ce în țara vecină a coborât la doar 1,6%. Practic, prețurile cresc în România de peste patru ori mai repede decât în Ungaria.
Ungaria a trecut de la una dintre cele mai mari inflații din UE la 1,6%
Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în 2022–2023, Ungaria se afla printre statele europene cele mai afectate de inflație. Rata anuală a scumpirilor ajunsese atunci la aproape 26%.
Creșterea explozivă a prețurilor a fost alimentată de deficitele bugetare, cheltuielile publice ridicate din perioada electorală, deprecierea forintului și costurile mai mari ale importurilor, în special pentru energie.
Budapesta a intervenit printr-o serie de măsuri asupra prețurilor, inclusiv plafonarea unor produse alimentare, carburanți și utilități. Aceste intervenții au avut însă și efecte secundare, comercianții încercând să-și recupereze pierderile prin majorarea prețurilor la alte produse.
Ulterior, politicile economice au fost ajustate, iar stabilizarea și aprecierea forintului au contribuit la reducerea presiunilor asupra prețurilor. Banca centrală a Ungariei și-a stabilit între timp o țintă de inflație de 2,5%.
România a redus inflația, dar scumpirile au început din nou să accelereze
În România, rata anuală a inflației coborâse de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă tendința s-a inversat în septembrie, când indicatorul a urcat la 6,6%, potrivit datelor INS.
Cele mai mari scumpiri se observă în special la servicii, carburanți și chirii. Serviciile au avut o creștere anuală de aproximativ 11%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 37,6%, benzina cu 28,4%, iar chiriile cu aproximativ 39%.
La alimente, situația este ceva mai echilibrată. În medie, prețurile au crescut cu aproximativ 3%, însă diferențele dintre produse sunt importante. Fructele proaspete s-au ieftinit cu circa 16%, cartofii cu 3,6%, iar făina cu 3%. În schimb, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%.
Salariile nu mai țin pasul cu scumpirile
Problema pentru români nu este doar nivelul inflației, ci și faptul că veniturile nu reușesc să țină pasul cu creșterea prețurilor.
În august, salariul mediu net a crescut cu 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, după ajustarea cu inflația, câștigul salarial real a continuat să scadă, marcând a 14-a lună consecutivă de declin.
BNR nu vede o revenire rapidă a dobânzilor
Banca Națională a României a păstrat în octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că presiunile inflaționiste vor continua până la sfârșitul anului.
Printre factorii care pot menține prețurile ridicate se află evoluția costurilor pentru carburanți, energie și alte materii prime. Situația internațională, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, dar și seceta din acest an pot pune presiune suplimentară asupra unor costuri, inclusiv în sectorul agroalimentar.
În aceste condiții, economiștii nu se așteaptă ca dobânda-cheie să înceapă să fie redusă înainte de primăvara lui 2027.
FMI vede în continuare o inflație ridicată în România
Perspectivele pentru România rămân dificile. Fondul Monetar Internațional estimează o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027.
Pentru Ungaria, prognoza este mult mai favorabilă: 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027. Astfel, diferența dintre cele două economii ar putea rămâne importantă și în perioada următoare.
În acest moment, comparația dintre cele două țări arată o schimbare spectaculoasă: Ungaria, care în urmă cu doar câțiva ani se confrunta cu o inflație de aproape 26%, a ajuns la 1,6%, în timp ce România are în continuare un ritm al scumpirilor de peste patru ori mai mare.
