POLITICĂ. Marta Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția, a declarat marți, la București, că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat o experiență traumatizantă pentru România, dar și un moment important de reflecție pentru instituția europeană pe care o conduce.
Declarația a fost făcută în cadrul Rule of Law Forum, unde oficialul european a vorbit despre provocările tot mai mari cu care se confruntă democrațiile și despre riscurile generate de transformările din spațiul digital.
„Un șoc pentru toată lumea”
Cartabia a explicat că situația din România a atras atenția Comisiei de la Veneția asupra unor amenințări care pot afecta nu doar țara noastră, ci și alte democrații europene.
Potrivit acesteia, în cazul României a existat un risc real privind libertatea alegătorilor de a-și exprima opțiunea electorală. Anularea scrutinului a fost, în opinia sa, un moment care a demonstrat că asemenea situații se pot produce oriunde.
Președinta Comisiei de la Veneția a precizat însă că raportul elaborat ulterior de instituție nu a evaluat în mod direct decizia Curții Constituționale a României, ci a formulat principii generale care pot fi aplicate și în alte state confruntate cu amenințări la adresa integrității procesului electoral.
Încrederea în instituții se reconstruiește prin explicații
Întrebată cum poate fi recâștigată încrederea populației în instituțiile statului după un astfel de episod, Marta Cartabia a spus că procesul nu poate fi realizat rapid.
În opinia sa, autoritățile trebuie să explice public motivele care stau în spatele deciziilor importante. Nu este suficient ca instituțiile să considere că au procedat corect, ci trebuie să ofere cetățenilor posibilitatea de a înțelege de ce a fost luată o anumită hotărâre.
Rețelele sociale, o nouă provocare pentru democrație
Un alt subiect important abordat de oficialul european a fost influența tot mai mare a rețelelor sociale și a noilor forme de comunicare asupra alegerilor.
Cartabia a avertizat că platformele digitale și algoritmii au creat forme noi de putere, capabile să influențeze opinia publică și chiar integritatea proceselor electorale.
Ea a descris perioada actuală drept una dificilă pentru democrație și a vorbit despre o adevărată „răscruce culturală”, în contextul ascensiunii unor partide populiste și al transformării modului în care oamenii se informează și comunică.
La același eveniment, Nicușor Dan a atras atenția asupra capacității rețelelor sociale de a mobiliza rapid și ieftin un număr foarte mare de voci, care pot ajunge să acopere opinii legitime. Președintele a pus această problemă în legătură directă cu principiul democratic „o persoană, o voce, un vot”.
Experiența alegerilor prezidențiale din România din 2024 a devenit astfel un punct important în discuțiile europene despre securitatea electorală, libertatea de alegere și modul în care democrațiile trebuie să răspundă noilor forme de influență din mediul online.
