ENERGIE. Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a ajuns duminică, 8 noiembrie, la puterea nominală, după reluarea treptată a operațiunilor și reconectarea la Sistemul Energetic Național. Unitatea asigură din nou aproximativ 10% din necesarul de energie al României, însă repornirea celui de-al doilea reactor rămâne incertă, decizia urmând să fie luată după o nouă evaluare a nivelului Dunării și a condițiilor tehnice de funcționare.
Potrivit Nuclearelectrica, Unitatea 1 a atins puterea nominală duminică, la ora 10:07, după finalizarea etapelor necesare repornirii. Reactorul fusese reconectat la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie, iar operațiunile s-au desfășurat conform procedurilor de exploatare ale centralei, fără probleme care să afecteze securitatea nucleară, personalul sau populația.
Revenirea reactorului în sistem reprezintă un pas important pentru producția de energie electrică din România, după o perioadă îndelungată în care centrala a funcționat fără ambele unități. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă pot asigura împreună aproximativ 20% din necesarul de energie al țării. Deocamdată, contribuția Unității 1 este estimată la circa 10%.
Repornirea celui de-al doilea reactor, condiționată de nivelul Dunării
Situația Unității 2 este însă mai complicată. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că nivelul Dunării în zona Cernavodă ajunsese la 2,08 metri, valoare suficientă pentru funcționarea primului reactor, dar care nu oferă încă toate condițiile necesare repornirii celui de-al doilea.
Potrivit explicațiilor oferite de directorul CNE, pentru ca Unitatea 2 să poată fi repusă în funcțiune, nivelul apei ar trebui să mai crească cu cel puțin 10–15 centimetri. În plus, trebuie analizat modul în care funcționarea Unității 1 influențează condițiile de alimentare cu apă ale celui de-al doilea reactor, prin intermediul celor trei pompe mari de răcire.
O evaluare a situației urma să aibă loc luni, 9 noiembrie, când specialiștii vor lua în calcul nivelul Dunării, prognoza hidrologică și efectele funcționării primei unități asupra celei de-a doua. În urma acestei analize ar urma să fie stabilit dacă și când poate fi repornit Reactorul 2.
Oprirea reactoarelor a pus presiune pe sistemul energetic
Problemele de la Cernavodă au fost provocate de scăderea accentuată a nivelului Dunării, pe fondul secetei, care a afectat condițiile necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune în luna august.
Absența producției celor două reactoare a obligat România să se bazeze într-o măsură mai mare pe alte surse de energie și pe importuri, inclusiv în perioade în care prețurile de pe piețele externe erau ridicate. Premierul Luca Niculescu a afirmat, în timpul vizitei efectuate la centrală alături de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, că perioada în care reactoarele nu au putut funcționa a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic.
Șeful Guvernului a atras atenția asupra necesității unor investiții care să reducă riscul repetării unei asemenea situații. Printre soluțiile menționate se numără proiectul Bala II, care ar putea contribui la asigurarea unui debit mai mare de apă pentru centrală, dar și continuarea lucrărilor de dragare a Dunării.
Totodată, autoritățile consideră necesară diversificarea surselor de producție și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, astfel încât România să fie mai puțin dependentă de importuri atunci când producția internă este afectată.
Nuclearelectrica analizează măsuri pentru prevenirea unor situații similare
Conducerea Nuclearelectrica susține că experiența din acest an trebuie folosită pentru identificarea unor soluții care să reducă riscurile operaționale pe termen lung. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a transmis că vor fi analizate concluziile perioadei în care centrala a fost afectată de nivelul scăzut al Dunării și vor fi ajustate măsurile strategice pentru viitor.
Compania și-a reafirmat angajamentul de a menține instalațiile în condiții de siguranță și de a colabora cu autoritățile competente pentru identificarea unor soluții pe termen scurt, mediu și lung. Miza este asigurarea unei funcționări cât mai stabile a centralei, care reprezintă una dintre cele mai importante surse de energie electrică ale României.
Revenirea Unității 1 la puterea nominală readuce în sistem o parte importantă din producția nucleară, însă funcționarea completă a centralei depinde în continuare de evoluția debitului Dunării și de îndeplinirea condițiilor tehnice pentru repornirea celui de-al doilea reactor.
