ADMINISTRAȚIE. Locuitorii municipiului Craiova au început să primească apă de izvor de munte direct la robinet, după finalizarea uneia dintre cele mai importante investiții în infrastructura de alimentare cu apă din România. Proiectul Isvarna II, realizat în 13 ani și cu o valoare totală de peste 500 de milioane de euro, demonstrează că accesul la o sursă de apă de calitate nu trebuie să rămână doar o promisiune electorală. Iar dacă la Craiova s-a putut, merită pusă o întrebare pentru toate administrațiile locale: câte alte orașe din România ar putea beneficia de soluții asemănătoare, valorificând resursele naturale din apropiere?
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat sâmbătă, 7 noiembrie, punerea în funcțiune a noii aducțiuni Isvarna II, care transportă apă de izvor din zona montană a județului Gorj până în municipiul Craiova. Edilul a descris investiția drept o soluție pe termen lung pentru alimentarea orașului cu apă potabilă și a avertizat că accesul la apă ar putea deveni una dintre marile provocări ale următoarelor decenii.
„Viitoarea criză mondială va fi criza apei potabile! Craiova nu mai are însă această problemă, cel puțin în următorii o sută de ani”, a transmis primarul, referindu-se la durata de garanție a noii conducte.
123 de kilometri de conductă și 13 ani de muncă
Dimensiunea proiectului este impresionantă. Noua aducțiune are aproximativ 123 de kilometri, iar realizarea ei a presupus lucrări complexe de infrastructură, traversarea unor zone dificile și subtraversarea barajului de la Vârț, la peste 15 metri adâncime.
Investiția a fost pregătită și implementată timp de 13 ani, dintre care aproximativ patru ani au fost dedicați proiectării și alți patru construcției propriu-zise. Restul perioadei a fost consumat de proceduri administrative, obținerea avizelor și acordurilor, exproprieri și depășirea unor blocaje tehnice și birocratice. Potrivit primarului, au fost necesare aproximativ 7.000 de exproprieri, iar conductele speciale au fost fabricate la comandă în Spania, Germania, Polonia și Turcia.
Valoarea totală a investiției depășește 500 de milioane de euro, sumă care include și lucrările de canalizare. Primarul a subliniat că proiectul nu ar fi putut fi realizat fără fondurile europene și colaborarea dintre autoritățile locale, județene și instituțiile implicate.
Peste 450.000 de beneficiari, în Dolj și Gorj
Noua infrastructură nu deservește exclusiv municipiul Craiova. Potrivit informațiilor prezentate la inaugurare, proiectul are peste 450.000 de beneficiari și contribuie la alimentarea cu apă a mai multor comunități din județele Dolj și Gorj. Numai în Gorj, aproximativ 50.000 de locuitori din nouă localități beneficiază de apa adusă prin această conductă.
Înainte de punerea în funcțiune a noii aducțiuni, alimentarea Craiovei se realiza și cu apă provenită din râul Jiu, care necesita tratare. Prin noul sistem, orașul primește apă din sursa montană Isvarna, apreciată de autorități pentru calitatea sa.
Bravo celor care au dus proiectul la capăt! Dar de ce nu și în alte orașe?
Dincolo de declarațiile politice și de inaugurarea unei investiții de amploare, proiectul de la Craiova ar trebui să fie un exemplu pentru administrațiile locale din România. Țara noastră are numeroase zone montane și resurse naturale de apă care ar putea reprezenta soluții pentru alimentarea unor comunități, cu condiția existenței unor studii de fezabilitate, a infrastructurii necesare și a finanțării.
Desigur, nu orice oraș poate fi alimentat direct cu apă de izvor. Distanțele, relieful, debitul surselor, protejarea ecosistemelor și costurile transportului trebuie analizate în fiecare caz. Dar tocmai de aceea merită ca autoritățile să identifice resursele disponibile și să gândească proiecte pe termen lung, în loc să aștepte ca problemele legate de apă să devină crize.
Craiova a demonstrat că o investiție de asemenea anvergură poate fi dusă la bun sfârșit, chiar dacă presupune ani de muncă, obstacole administrative și costuri importante. Bravo celor care au făcut posibil proiectul! Într-o țară cu resurse naturale considerabile, ar fi păcat ca alte orașe să nu încerce măcar să găsească soluții similare pentru a le oferi locuitorilor apă potabilă de calitate, sigură și disponibilă pe termen lung.
