ECONOMIE. În 2024, creșterea reală a PIB-ului României este prognozată să încetinească semnificativ, ajungând la 1,4%. Consumul privat robust a susținut cererea internă și importurile, în timp ce exporturile au înregistrat o creștere modestă.
Se preconizează că o redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și menținerea unui consum privat și a investițiilor private vor accelera creșterea economică peste 2% în 2025 și 2026.
Inflația generală este estimată să scadă ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, pe fondul presiunilor ridicate asupra prețurilor, alimentate de creșterea continuă a veniturilor disponibile. Cererea mare de forță de muncă va contribui la reducerea în continuare a șomajului. Deficitul bugetului general al României este estimat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult peste nivelul din 2023, și să rămână în mare măsură la acest nivel și în 2025 și 2026, în absența unor modificări ale politicilor actuale. Datoria publică raportată la PIB este prognozată să crească, ajungând aproape de 60% în 2026.
Cererea internă puternică impulsionează importurile
În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transporturile și-au pierdut din ritmul de creștere, din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic datorită majorării rapide a veniturilor reale disponibile. Totuși, consumul privat robust a fost contrabalansat în mare parte de contribuția negativă semnificativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinile legate de măsurile fiscale anticipate. Astfel, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să încetinească la 1,4% în 2024, față de 2,4% în 2023.
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, relaxarea suplimentară a condițiilor financiare, consumul privat rezistent și accelerarea investițiilor private sunt estimate să ridice creșterea reală a PIB-ului la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026. Investițiile finanțate din fonduri UE în infrastructura publică sunt așteptate să sprijine puternic creșterea economică. În pofida condițiilor comerciale favorabile, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB-ului în 2024 este prognozată să lărgească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, față de 7% în 2023. O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, sprijinite de o încetinire a creșterii salariilor și de câștigurile de competitivitate generate de investițiile și reformele structurale în desfășurare, sunt așteptate să reducă ușor deficitul de cont curent în anii următori.
Șomaj scăzut și moderarea creșterii salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au diminuat, în principal din cauza încetinirii activității economice și a creșterii numărului de lucrători străini. Totuși, cererea de forță de muncă rămâne solidă, iar rata șomajului este estimată să scadă ușor în perioada de prognoză. Salariile nominale în sectorul public și privat au continuat să crească puternic, cu rate de două cifre în 2024. Totuși, se preconizează o moderare a creșterii salariale în 2025 și 2026, având în vedere majorările deja semnificative ale salariului minim, inflația mai scăzută și relaxarea tensiunilor de pe piața muncii.
Continuarea dezinflației
O încetinire semnificativă a creșterii prețurilor la energie și alimente este estimată să conducă la o scădere a inflației IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum), de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile de bază asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, alimentată de creșteri ale salariilor și pensiilor, precum și de creșteri semnificative ale prețurilor la servicii. Inflația medie IAPC este prognozată să continue să scadă și să se încadreze în intervalul țintă al băncii centrale de 2,5% ±1 punct procentual, dar abia spre sfârșitul anului 2026.
Deficitul guvernamental, estimat să rămână ridicat în 2025 și 2026, conform politicilor actuale
Deficitul bugetar general al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult peste nivelul din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai mare decât cel așteptat reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în special datorită majorărilor semnificative ale salariilor din sectorul public, cheltuielilor pentru bunuri și servicii și transferurilor sociale, inclusiv pensiile. Acesta mai reflectă și o creștere ușor mai lentă a veniturilor, cauzată de o activitate economică mai slabă decât cea prognozată. Investițiile publice, ca procent din PIB, sunt de așteptat să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele finanțate la nivel național, cât și din fonduri UE.
În 2025 și 2026, deficitul este estimat să rămână ridicat. În 2025, costurile pe termen scurt ale reformei pensiilor și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să mențină cheltuielile guvernamentale la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în linie cu evoluțiile economice. Este important de menționat că prognoza nu include impactul potențial al unor măsuri de reducere a deficitului, fie pe partea veniturilor, fie pe cea a cheltuielilor, incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a trimis Comisiei Europene pe 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate în acest moment. Totuși, dacă sunt bine concepute și implementate în contextul bugetului pentru 2025, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental, în comparație cu această prognoză.
Datoria publică este estimată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficitele ridicate și încetinirea creșterii nominale a PIB-ului în anii următori.
.
