ADMINISTRAȚIE. România se va împărți în 12 regiuni. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni, 14 ianuarie 2025, că Guvernul pregătește un proiect de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României. Noua reformă vizează crearea a 12 regiuni mari, prin comasarea județelor existente. Acest demers reprezintă un pas semnificativ în modernizarea structurii administrative a țării.
„Aș dori ca în această sesiune să venim cu un proiect de lege de reorganizare teritorială. Este un obiectiv ambițios, dar necesar pentru eficientizarea administrării publice și atragerea fondurilor europene,” a declarat premierul Marcel Ciolacu în cadrul unei conferințe de presă.
Harta noilor regiuni administrative
Antena 3 CNN a publicat o hartă preliminară a noii structuri administrative, care grupează județele în funcție de proximitatea geografică și specificul economic. Conform acestei hărți, cele 12 regiuni vor fi:
- Crișana Maramureș – va include județele Satu Mare, Maramureș și Bihor;
- Transilvania Nord Vest – va cuprinde județele Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș;
- Transilvania Sud Vest – va reuni județele Alba, Hunedoara și Sibiu;
- Transilvania Sud Est – va încorpora județele Brașov, Covasna și Harghita;
- Banat – va include județele Arad, Timiș și Caraș-Severin;
- Bucovina Moldova Nord – va reuni județele Suceava și Botoșani;
- Moldova Centru – va cuprinde județele Iași, Neamț, Vaslui și Bacău;
- Dunăre Carpați Curbură – va include județele Vrancea, Buzău, Brăila și Galați;
- Oltenia – va încorpora județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt;
- Muntenia Nord – va include județele Argeș, Dâmbovița și Prahova;
- Muntenia Sud – va reuni județele Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman și Municipiul București;
- Dobrogea – va cuprinde județele Constanța și Tulcea.
Obiectivele reorganizării
Scopul principal al acestei reforme este simplificarea administrativă, eficientizarea resurselor și facilitarea accesului la fondurile europene. Regiunile mai mari vor putea gestiona mai eficient proiectele de dezvoltare economică, infrastructură și servicii publice. Totodată, noua împărțire teritorială ar putea duce la crearea unor poli economici regionali mai puternici.
Reacții și provocări
Propunerea a generat deja discuții aprinse în mediul public și politic. Unii experți subliniază că reforma va aduce beneficii pe termen lung, însă există și temeri legate de pierderea identității locale a unor regiuni sau dificultățile de adaptare la noile structuri.
Proiectul de lege este așteptat să fie supus dezbaterii parlamentare în perioada următoare. Reorganizarea ar putea intra în vigoare cel mai devreme în 2026, în funcție de procesul legislativ.
