FUN-ELECTORAL. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat cu solemnitate că alegerile generale vor avea loc pe 4 mai, urmând ca al doilea tur să se desfășoare pe 18 mai 2025. O decizie ce vine la pachet cu modificări legislative menite să „egalizeze șansele” candidaților. Nu vrem să fim cinici, dar modificările par mai degrabă o încercare de a pune frână tehnologiei decât de a sprijini democrația.
Planuri mari, probleme și mai mari
Marcel Ciolacu a dat lovitura – cel puțin pe hârtie. Guvernul amenință platformele globale cu amenzi de până la 5% din cifra de afaceri, ceea ce ar putea însemna miliarde de euro în cazul giganților precum Google sau Meta. Sună bine, nu? Dar ce te faci când acești colosi NU sunt înregistrați în România? Îi amenințăm cu scrisori recomandate trimise în Silicon Valley? Sau poate sperăm că Mark Zuckerberg va descoperi notificările de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ascunse în folderul de spam?
Transparență cu gust de birocrație
Guvernul a introdus măsuri pentru a aduce mai multă claritate în campania electorală, inclusiv reguli stricte pentru publicitatea politică:
- Fiecare reclamă va trebui să menționeze clar că este publicitate politică.
- Sponsorii vor fi obligați să-și dezvăluie identitatea completă (nume, e-mail, adresă).
- Dacă postarea a fost targetată algoritmic, acest lucru va trebui specificat.
- Informații despre sursa legală a fondurilor vor fi obligatorii.
Pe scurt, campaniile vor deveni o lecție de etică digitală… sau cel puțin așa sperăm.
BEC, noul super-erou digital
Biroul Electoral Central (BEC) se transformă într-un justițiar al rețelelor sociale. Cu puteri sporite, BEC poate cere platformelor să elimine conținutul „ilegal” în doar cinci ore. Nerespectarea vine cu amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri. Totul pare simplu pe hârtie, dar cine coordonează comunicarea rapidă între statul român și giganții tech? Poșta Română? Sau poate vom trimite notificări prin curierii pe bicicletă?
Un gust amar pentru democrație
ONG-urile au criticat vehement adoptarea unei ordonanțe de urgență fără dezbatere publică, subliniind riscul de a afecta libertatea de exprimare. Însă, cum graba strică treaba, guvernul pare mai preocupat să demonstreze că poate controla rețelele sociale decât să urmeze principiile democratice.
Comedia europeană
Și, ca să punem capac, Comisia Europeană a pasat responsabilitatea reglementării rețelelor sociale către statele membre. Așadar, ne putem imagina autoritățile române în rolul eroilor dintr-o farsă digitală intitulată „Stop TikTok în 5 ore” sau „Facebook, șterge acum sau plătești miliarde!”
Ce înțelegem?
Un cocktail exploziv de ambiții nerealiste, reglementări greu de aplicat și o întrebare rămasă fără răspuns: cine, cum și mai ales când va face toate astea să funcționeze? Guvernul promite transparență și ordine, dar realitatea arată mai degrabă ca o comedie de situație.
Până atunci, să sperăm că Zuckerberg are chef să răspundă la mesaje.