POLITIC. Românii ies aproape zilnic în stradă și scandează „Jos Iohannis!”.
161 de parlamentari au votat că trebuie să plece. Comisia de la Veneția atrage atenția că anularea alegerilor prezidențiale nu s-a făcut în condiții clare. Cu toate acestea, Klaus Iohannis rămâne ferm pe poziții: el e „alesul” și nu vede „utilitatea” unor discuții despre demisia sa. Constituția îi dă dreptul să rămână, spune el, dar despre drepturile românilor anulate prin deciziile CCR – tăcere.
„Funcționăm după Constituție și când am fost ales, peste 6 milioane de oameni mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte”, a declarat Iohannis, omițând un detaliu esențial: acel vot a fost pentru un mandat clar, care s-a încheiat pe 21 decembrie. Dar ce mai contează detaliile? În mod miraculos, mandatul s-a prelungit „legal” până când va fi instalat un nou președinte, adică… cine știe când.
Protestele, anularea alegerilor și tăcerea strategică a lui Iohannis
În timp ce românii cer explicații pentru haosul electoral și anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, Iohannis ridică din umeri și indică motivarea CCR: „Ce s-a întâmplat scrie foarte clar acolo.” Adică, tradus pe înțelesul tuturor: „Citiți și nu mă mai deranjați!”.
Comisia de la Veneția a avertizat că o astfel de anulare trebuie să aibă loc doar în situații excepționale și cu argumente solide, nu pe baza unor „informații clasificate”, așa cum s-a întâmplat în România. Întrebat dacă au existat suficiente motive pentru această decizie radicală, Iohannis a venit cu un răspuns care excelează în ambiguitate: „Este foarte important să vedem cum s-a ajuns aici.” Da, domnule președinte, exact asta întreabă și poporul, dar se pare că răspunsul nu e disponibil pentru muritorii de rând.
Când țara arde, Iohannis se ocupă de „apărare și securitate”
În loc să răspundă clar de ce alegerile au fost anulate și de ce românii sunt privați de dreptul lor de a vota un nou președinte, Iohannis se concentrează pe întâlniri strategice despre apărare și securitate. La Bruxelles, a susținut că „Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare” și că sunt necesare „investiții substanțiale pentru refacerea stocurilor de armament”. Poate că domnul președinte nu a observat, dar cea mai mare amenințare pentru democrația românească în acest moment nu vine din exterior, ci din interior – mai exact, de la o Curte Constituțională care invalidează alegeri și un președinte care nu vrea să plece.
Între timp, România se pregătește teoretic pentru alegerile din mai. Practic, însă, Iohannis nu pare deloc preocupat de procesul electoral, ci mai degrabă de asigurarea că totul decurge în favoarea sa. De altfel, mesajul lui pentru cei nemulțumiți este unul clar: „Nu văd, sincer, o utilitate în discuții prelungite despre dacă trebuia să stau sau nu.” Cu alte cuvinte, românii pot protesta cât vor, el tot nu pleacă.
Un președinte absent, dar bine protejat
Aceasta este prima apariție publică a lui Klaus Iohannis în 2025. Ultima a fost pe 30 decembrie 2024, când a primit o delegație americană. De atunci, a stat departe de ochii publicului, probabil în speranța că scandalul va trece de la sine. Mandatul său a expirat pe 21 decembrie, dar, printr-un artificiu constituțional, și-a mai prelungit șederea la Palatul Cotroceni, cu sprijinul CCR și al unei coaliții de guvernare care pare mai degrabă preocupată să-i facă loc în viitor pe scena politică decât să respecte voința populară.
Dincolo de toate aceste explicații oficiale, rămâne o întrebare simplă: dacă un președinte ales își termină mandatul, alegerile sunt anulate, poporul cere un nou scrutin, dar justiția spune „nu se poate” – cine mai conduce, de fapt, România?
Un lucru e sigur: Iohannis poate că citește Constituția, dar o interpretează doar în favoarea sa. Iar dacă românii cred că votul lor contează, poate ar trebui să mai citească și ei… motivarea CCR.