ELECTORAL. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), sub conducerea lui Toni Greblă, propune o Hotărâre care ar putea îngreuna semnificativ raportarea neregulilor electorale din mediul online, în special de pe platforme precum TikTok. Noile reguli impun ca orice sesizare privind conturi false, ferme de boți sau cheltuieli ilegale pentru promovarea electorală să fie însoțită de „probe suficiente și în termen util” pentru a fi luată în considerare de Biroul Electoral Central (BEC).
Această condiție ridică probleme serioase, deoarece utilizatorii obișnuiți ai rețelelor sociale nu au acces la date financiare, nu pot identifica administratorii conturilor suspecte și nu dispun de mijloace tehnice pentru a dovedi existența manipulărilor digitale. Până acum, BEC analiza conținutul clipurilor semnalate fără a impune necesitatea unor dovezi greu de obținut.
Reguli care descurajează semnalarea neregulilor
Prin articolul 10 din acest proiect, AEP introduce un filtru restrictiv pentru sesizările din mediul online, cerând cetățenilor să furnizeze dovezi concrete pentru situații care, în mod normal, ar trebui investigate de autorități. În aceste condiții, cine mai poate depune reclamații valide, dacă un utilizator obișnuit nu are acces la informațiile necesare? Această schimbare riscă să blocheze orice încercare a publicului de a semnala nereguli, lăsând cale liberă campaniilor manipulatoare.
În lipsa unor probe imposibil de obținut de către cetățeni, sesizările vor putea fi respinse automat, ceea ce poate transforma rețelele sociale în spații necontrolate de influență electorală.
Campaniile de influență, greu de sancționat
Un alt aspect controversat este articolul 3 al Hotărârii, care prevede că opiniile politice exprimate de persoane fizice nu sunt considerate materiale publicitare, decât dacă se demonstrează că sunt plătite. Această prevedere ridică întrebări esențiale: cum poate fi dovedită finanțarea unui mesaj, fără acces la datele financiare ale persoanei respective?
Această ambiguitate permite influenceri și formatori de opinie să promoveze mesaje electorale fără transparență, sub pretextul libertății de exprimare. Fără dovezi clare ale finanțării, orice utilizator de social media poate influența electoratul fără a intra sub incidența regulilor privind publicitatea politică.
Risc major pentru integritatea alegerilor
Implicațiile acestor modificări sunt serioase, mai ales într-o perioadă în care rețelele sociale sunt principalul mediu de dezbatere politică. Dacă aceste reguli vor fi adoptate, cetățenii vor avea mai puține mijloace pentru a raporta neregulile electorale, în timp ce strategiile de manipulare din online ar putea deveni imposibil de sancționat.
În contextul scandalului privind alegerile anulate din 2024, limitarea posibilității de verificare a fraudei electorale pe internet ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea viitoarelor scrutinuri.
