Tassoulas a fost sprijinit de toți cei 156 de deputați ai partidului său, precum și de patru deputați independenți. Fost ministru al culturii și președinte al parlamentului până în luna ianuarie, acesta va succeda Katerinei Sakellaropoulou, actuala președintă, care își încheie mandatul pe 13 martie.
În vârstă de 65 de ani, Tassoulas a fost ales în urma unui proces electoral ce a ajuns la turul al patrulea, în care era necesară o majoritate de 200 de voturi conform Constituției elene. Premierul Kyriakos Mitsotakis a lăudat candidatul, afirmând că Tassoulas inspiră „încredere” și că are „cunoștințe aprofundate despre istoria Greciei”.
Născut în Ioannina, în 1959, Konstantinos Tassoulas a avut o carieră politică îndelungată, fiind deputat, secretar general și ministru în guvernele anterioare, inclusiv în timpul crizei economice din Grecia. A fost și ministru al culturii, unde a inițiat o campanie internațională pentru returnarea frizelor Parthenonului aflate la British Museum.
Nominalizarea sa a stârnit controverse, în special după tragedia feroviară din 2023, în care 57 de persoane au murit. Protestatarii și opoziția l-au acuzat pe Tassoulas că, în calitate de președinte al parlamentului, nu a acționat pentru a investiga responsabilitățile politice legate de accident. În prezent, ancheta judiciară este în curs, iar parlamentul este singura instituție care poate investiga politicieni conform legii.
Analiștii politici sugerează că alegerea lui Tassoulas are rolul de a întări controlul partidului conservator asupra puterii, într-un context în care Noua Democrație se confruntă cu o presiune politică tot mai mare, conform sondajelor de opinie.
Partidele de opoziție, inclusiv cele de centru-stânga și stânga, au propus alți candidați și nu au susținut desemnarea lui Tassoulas. Potrivit unui sistem constituțional recent modificat, alegerea președintelui poate dura până la cinci tururi de vot în parlament, iar eșecul acestui proces ar putea duce la organizarea de alegeri anticipate.