COALIȚIE. Marea Britanie se așteaptă ca mai mult de 30 de țări să se alăture unei coaliții menite să sprijine un acord de pace durabil în Ucraina, însă doar o parte dintre acestea ar putea trimite efectiv trupe pe teren.
Printre statele care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la o eventuală misiune de menținere a păcii se numără Marea Britanie, Franța și Australia. Totuși, oficialii din Londra au avertizat că o astfel de inițiativă ar avea nevoie de sprijinul militar al Statelor Unite pentru a deveni viabilă.
De asemenea, Danemarca și Suedia au anunțat că sunt pregătite să trimită soldați dacă se va forma o forță multinațională în Ucraina, potrivit Financial Times. Între timp, Rusia a respins în mod repetat posibilitatea ca militari din state NATO să fie desfășurați pe teritoriul ucrainean.
Joi, strategii militari din țările interesate de această inițiativă – denumită de premierul britanic Keir Starmer „coaliția celor dispuși” – se vor reuni la Londra pentru a discuta detaliile operaționale. Se estimează că o astfel de forță multinațională ar putea ajunge la aproximativ 30.000 de soldați, însă oficialii britanici subliniază că o „pace durabilă” ar fi posibilă doar dacă trupele vor beneficia de susținere aeriană din partea SUA.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a precizat că fiecare stat participant poate contribui în diferite moduri – de la trimiterea de avioane și sprijin logistic, până la asigurarea infrastructurii necesare pentru operațiuni.
Statele europene ezită, temându-se de o capcană militară
Mai multe țări din Uniunea Europeană, inclusiv Irlanda, Luxemburg și Belgia, nu au exclus complet participarea, dar așteaptă clarificări privind regulile de angajament și baza legală a misiunii.
În schimb, statele aflate la granița Rusiei, precum Finlanda și Polonia, au fost active în discuții, însă nu sunt dispuse să trimită trupe, fiind preocupate de propria securitate. Aceste țări se tem că Rusia ar putea folosi un eventual armistițiu pentru a-și reorganiza forțele și a pregăti noi atacuri.
Oficialii britanici au subliniat că desfășurarea trupelor va fi posibilă doar într-un context de securitate stabilă și cu sprijinul SUA. Însă lipsa unui angajament clar din partea președintelui american Donald Trump pentru protecția aeriană a generat îngrijorări în rândul aliaților europeni.
„Nimeni nu vrea ca un număr redus de trupe europene să fie trimis pe teren fără sprijinul SUA. Ar putea pune o presiune uriașă pe unitatea NATO dacă lucrurile ar lua o întorsătură periculoasă”, a declarat un diplomat european.
Reuniuni și negocieri în desfășurare
Sâmbătă, reprezentanți din 26 de state s-au întâlnit la Londra pentru a discuta despre această inițiativă, iar majoritatea au fost țări europene, alături de Australia, Canada și Noua Zeelandă. Japonia nu a participat la discuții, dar și-a exprimat sprijinul pentru coaliție.
Marți, Kaja Kallas, responsabilul UE pentru afaceri externe, va avea întrevederi la Londra cu secretarul britanic de Externe, David Lammy, și ministrul Apărării, John Healey, pentru a discuta viitorii pași ai acestei inițiative.
