APĂRARE. În contextul unui război care se desfășoară chiar la granițele României, statul român nu a reușit să cheltuiască suma de peste 4 miliarde de euro alocată pentru apărare în ultimii cinci ani. Banii care ar fi trebuit să sprijine modernizarea armatei au rămas neutilizați, într-o perioadă în care riscurile de securitate sunt mai mari ca niciodată.
Exercițiu NATO pe Poligonul Smârdan – județul Galați
În februarie 2025, pe Poligonul Smârdan din județul Galați, soldați din 9 țări NATO au desfășurat un exercițiu major care a avut ca scop exersarea respingerii unui atac străin asupra teritoriului României. Exercițiul a fost condus de generalul britanic Andy Watson și a avut ca obiectiv testarea capacității de reacție rapidă a Forței de Reacție Aliate a NATO, care este disponibilă pentru a interveni în caz de atac asupra unui membru NATO.
Războiul în Ucraina – lecții de apărare pentru NATO
Exercițiile din România s-au concentrat pe adaptarea forțelor NATO la tipologia de război purtat de Rusia în Ucraina, incluzând utilizarea tranșeelor, care fuseseră abandonate în mare parte de armatele moderne ale NATO. Pe lângă aceasta, s-au desfășurat și antrenamente pentru depistarea și neutralizarea minelor și protejarea soldaților împotriva atacurilor cu drone.
Pregătiri militare în Europa
În același timp, în Europa, se intensifică pregătirile pentru o posibilă confruntare cu Rusia. Germania a alocat 500 de miliarde de euro pentru înarmare, Polonia a început un program de pregătire militară pentru toți bărbații, iar Finlanda a testat capacitatea economiei sale de a susține un război. În România, însă, forțele armate se confruntă cu provocări legate de dotările învechite și lipsa de investiții suficiente.
Vulnerabilitățile armatei române
Deși armata română a desfășurat exerciții pentru a se adapta la noile realități ale războiului modern, aceasta continuă să opereze cu echipamente vechi, cum ar fi tancurile sovietice T-55, care sunt extrem de vulnerabile în fața unui atac modern. În plus, transportoarele blindate și camioanele din dotare sunt învechite, iar livrările de echipamente noi sunt întârziate, iar ritmul de înlocuire este mult prea lent în raport cu cerințele actuale.
Lipsa unui plan coerent de înzestrare
Deși România a semnat contracte pentru achiziționarea de echipamente de apărare, precum tancuri Abrams și sisteme de artilerie moderne, primele livrări nu vor ajunge pe teritoriul țării până în 2026, iar unele achiziții sunt încă în faza de negociere. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, susține că banii alocați au fost cheltuiți corect, dar datele și evoluțiile recente sugerează că armata română nu este pregătită să facă față unui conflict major în prezent.
România în fața unui viitor incert
În fața unui război la granițele sale, România se află într-o situație delicată, cu resurse limitate și o armată care încă depinde de echipamente învechite. Așa cum arată exercițiile NATO și evaluările experților, țara noastră nu poate neglija amenințările de securitate și trebuie să își modernizeze urgent armata pentru a putea face față noilor provocări.
