MISTER. Sub apele liniștite ale Lacului Vidraru, se ascunde povestea unei așezări cu totul aparte – satul Cumpăna, care a dispărut în anul 1965, odată cu umplerea lacului de acumulare construit pentru hidrocentrala Vidraru. Aflată în comuna Arefu din județul Argeș, această comunitate a fost sacrificată pentru realizarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din România.
O comunitate vibrantă, nu un sat tradițional
Cumpăna nu era un sat clasic, ci o aglomerare de localnici, muncitori, comercianți și turiști. Zona, înainte de construirea barajului, era populată cu ocoale silvice, cabane, colibe și locuințe modeste, cărora li s-au adăugat ulterior coloniile de muncitori și diverse clădiri comerciale. Printre construcțiile notabile se afla și vechea vilă a Brătienilor, deja în ruină la acel moment.
Potrivit Gheorghe Buzoiu, fost viceprimar al comunei Arefu, locul era foarte animat, cu petreceri câmpenești și o viață socială intensă. Tinerii mergeau „în sus și-n jos” după distracții, iar Mocănița – trenulețul cu aburi – transporta nu doar materiale și lemne, ci și zeci de oameni care veneau în zonă pentru muncă sau recreere.
Legende și adevăruri despre „potopul controlat”
În 1965, după finalizarea barajului, a început umplerea lacului – un proces care a durat aproape un an și a acoperit complet comunitatea. De-a lungul timpului, în jurul acestui moment s-au născut legende întunecate: despre cruci ce ies la iveală în anii secetoși sau despre oameni care ar fi refuzat evacuarea și ar fi pierit sub ape. Totuși, mărturiile celor implicați contrazic aceste povești dramatice.
Evacuarea a fost organizată, spun martorii. Construcțiile salvabile au fost demontate sau relocate, iar locuitorii – despăgubiți. Inclusiv linia ferată a fost demontată bucată cu bucată, iar zona a fost igienizată cu atenție pentru a preveni poluarea apei.
Ce a mai rămas din satul Cumpăna
Deși acoperit de ape, satul nu a fost complet uitat. În anul 1999, în urma unei scăderi masive a nivelului lacului, fundamentele fostelor clădiri au devenit vizibile din nou. A fost un moment rar, dar profund emoționant pentru cei care cunosc istoria locului.
Un alt detaliu fascinant este legat de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor și grafician român. Deși în acte figura ca fiind născut la Pitești, există dovezi că artistul s-a născut chiar în această zonă, astăzi scufundată. Lucrările sale, precum „Case la Cumpăna”, păstrează vie imaginea unui colț de rai pierdut în adâncurile Vidrarului.
Rudolf Schweitzer-Cumpăna
