FINANCIAR. Moneda națională a României a suferit cea mai gravă depreciere din ultimii 15 ani, iar această cădere pune la grea încercare Banca Națională a României și pe guvernatorul său, Mugur Isărescu, scrie agenția Bloomberg. Slăbirea abruptă a leului vine pe fondul escaladării tensiunilor politice după primul tur al alegerilor prezidențiale, în care extrema dreaptă a obținut un scor neașteptat, declanșând căderea guvernului și sporind incertitudinile privind capacitatea țării de a-și reduce deficitul bugetar.
Marți, leul s-a depreciat puternic în raport cu euro, atingând cel mai scăzut nivel din istorie – 5,12 lei/euro – ceea ce reflectă retragerea BNR dintr-un plafon informal de tranzacționare pe care îl menținea de aproape doi ani. Agenția notează că această scădere semnalează lipsa intervenției băncii centrale într-un moment marcat de turbulențe provocate de succesul unui candidat ultranaționalist.
Investitorii sunt tot mai preocupați de dezechilibrele macroeconomice și de posibilitatea ca România să nu reușească să-și țină sub control cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Instabilitatea politică generată de demisia premierului și președinția interimară complică și mai mult situația economică, cu atât mai mult cu cât România nu s-a mai confruntat cu o asemenea criză dublă de conducere de la căderea regimului comunist.
Deși BNR menține politica de flotare controlată a leului, surse familiare cu deciziile instituției au indicat că banca centrală a ajustat în tăcere pragul său de intervenție pentru a permite o depreciere mai mare, în contextul riscurilor crescute. Cu toate acestea, autoritățile au încercat să calmeze piețele: Barna Tánczos, ministrul interimar al Finanțelor, a dat asigurări că deficitul este gestionabil și că instituțiile statului își coordonează răspunsul la volatilitatea din piață.
Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, se bazează pe rezerve valutare considerabile și pe experiența acumulată în crizele anterioare, precum cea din 2008, pentru a stabiliza cursul și a tempera inflația. Fostul viceguvernator Cristian Popa a precizat că banca are un arsenal suficient pentru a calma piețele, inclusiv linii de swap neutilizate cu Banca Centrală Europeană.
Totuși, pentru populație și companii, slăbirea leului se traduce prin creșterea prețurilor la utilități și combustibil, ceea ce ar putea reaprinde presiunile inflaționiste exact când țara se pregătește de turul doi al alegerilor prezidențiale, pe 18 mai. În acest context tensionat, George Simion, câștigătorul primului tur, a reacționat pe platforma X, afirmând că nu este responsabil pentru evoluțiile din piață.
Între timp, costurile de finanțare ale României au crescut. Randamentele obligațiunilor interne au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni, iar cele pe 10 ani au ajuns la 8,2%. Cu toate acestea, Tánczos este optimist și susține că, dacă actuala tendință a veniturilor bugetare continuă, deficitul ar putea fi adus la 7% din PIB până la sfârșitul anului.
Cu un rating de credit deja aflat la limita inferioară a categoriei „investment grade” și cu perspective negative din partea celor trei mari agenții de rating, România riscă să fie retrogradată în categoria „junk” dacă instabilitatea persistă. Strategul Guillaume Tresca, de la Generali Investments, avertizează că multe fonduri de investiții ar putea părăsi piața dacă acest scenariu se confirmă.