AVERTISMENT. Președintele Consiliului Europei, Alain Berset, trage un semnal de alarmă cu privire la riscul politizării Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în urma unei inițiative lansate de nouă lideri europeni, care solicită reconsiderarea modului în care este interpretată Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special în contextul migrației.
Inițiativa, pornită de premierii Italiei, Giorgia Meloni, și Danemarcei, Mette Frederiksen, și susținută de lideri din Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, reclamă faptul că actuala jurisprudență limitează capacitatea statelor de a expulza infractorii străini sau de a răspunde la ceea ce descriu drept tentative de destabilizare prin migrație forțată, în special din partea unor regimuri ostile precum cel din Belarus.
„Ceea ce era corect ieri s-ar putea să nu mai funcționeze mâine”, susțin semnatarii, care cer un dialog deschis privind actualizarea interpretărilor Convenției. Ei invocă dificultățile întâmpinate în procesul de expulzare a migranților periculoși sau în gestionarea fluxurilor controlate artificial de migranți la granițele estice ale Uniunii Europene.
În replică, Alain Berset a declarat într-un comunicat că, „deși dezbaterea este legitimă, orice formă de presiune politică asupra unei instanțe independente precum CEDO subminează principiile statului de drept”. El a avertizat că, dacă instanțele devin vulnerabile la ciclurile politice, se poate eroda fundația stabilității democratice în Europa.
Berset a amintit că CEDO este în prezent singura instanță internațională care judecă încălcările drepturilor omului în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, subliniind importanța menținerii independenței sale.
CEDO a fost ținta mai multor critici recente, după decizii împotriva Italiei (în privința detenției migranților tunisieni în Lampedusa, 2016), Danemarcei (refuzul reîntregirii familiei unui refugiat sirian, 2021) sau în cazurile aflate pe rol privind împiedicarea accesului la azil pentru migranți în Letonia, Lituania și Polonia. Reclamările includ acuzații grave, precum returnări forțate în Belarus, lipsa accesului la hrană și adăpost, sau blocarea în păduri de la graniță.
În plus, guvernele semnatare susțin că se confruntă cu un „război hibrid”, iar protejarea stabilității sociale interne ar trebui să prevaleze în anumite situații asupra interpretărilor CEDO.
Scrisoarea survine în contextul altor inițiative controversate, cum a fost cea din 2022 a guvernului britanic, când CEDO a blocat planul de trimitere a solicitanților de azil în Rwanda, sau propunerile privind crearea de centre offshore de returnare a migranților, discutate informal de 11 state membre UE.
Consiliul Europei, înființat în 1949, are în prezent 46 de membri, iar CEDO – cu sediul la Strasbourg – rămâne un pilon-cheie în garantarea drepturilor fundamentale în Europa, indiferent de apartenența la Uniunea Europeană.
