ENERGIE. În timp ce Sebastian Burduja, ministrul Energiei, ne asigură de dimineața până seara că România stă excelent la prețurile energiei, realitatea scoasă la lumină de Eurostat e ceva mai… electrică.
Potrivit ultimelor date oficiale, în a doua jumătate a anului trecut, România s-a plasat confortabil pe locul 4 în topul celor mai scumpe energii electrice din Uniunea Europeană, dacă ținem cont de puterea de cumpărare. Un mic detaliu pe care domnul ministru pare că l-a omis între două postări optimiste.
Mai exact, cu un preț de 32,69 euro la 100 kWh, România e devansată doar de Cehia, Germania și Polonia. Iar când vezi că în Ungaria, Bulgaria sau Malta curentul costă aproape de trei ori mai puțin, te întrebi dacă Burduja citește aceleași rapoarte ca restul Europei.
Și la gaze, deși România e cel mai mare producător din UE, nu ne bucurăm de prețuri pe măsură. Cu toate că Suedia, Olanda și Italia conduc în clasamentul scumpirilor, România nu coboară sub locul 8 la prețuri „mici” – deși alte țări care nu produc deloc gaze reușesc cumva să ofere tarife mai prietenoase. Magie sau doar politici energetice mai coerente?
Un alt aspect ignorat de retorica festivistă: costurile de rețea au crescut în nu mai puțin de 18 țări, iar România nu face excepție. Totodată, ponderea taxelor în facturile de energie a urcat de la 24,3% la 25,1% în doar câteva luni. Să mai zică cineva că nu avem inflație „structurală”!
Între timp, țări ca Letonia, Olanda sau Belgia au reușit să reducă consistent prețurile – o dovadă că se poate, dacă există voință politică și mai puțină propagandă.
Domnule Burduja, dacă România are printre cele mai mici prețuri la energie, ne puteți spune la ce facturi se uită Eurostat? Sau poate au uitat să le trimită direct de la minister?
