ENERGIE. Planul Rusiei de a-și recâștiga influența pe piața energetică europeană a eșuat, după ce gigantul Gazprom a renunțat discret la ideea dezvoltării unui nou hub de gaze naturale în Turcia, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg, citată de Agerpres. Proiectul era văzut ca o potențială cale de întoarcere în Europa, după ce livrările rusești de gaze au fost grav afectate de războiul din Ucraina și de sancțiunile internaționale.
În contextul în care gazoductele Nord Stream au fost scoase din funcțiune, iar tranzitul gazelor prin Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie 2025, Gazprom analizase ideea unui hub în Turcia – o țară conectată prin două conducte importante cu Rusia. Scopul era acela de a reintroduce gazul rusesc în Europa printr-o rută alternativă. Totuși, după luni de evaluări interne, compania rusă a decis că proiectul nu este fezabil din punct de vedere economic și a stopat în mare parte lucrările.
Această decizie pune capăt unei șanse pentru Gazprom de a reîncepe măcar parțial exporturile către Europa, care înainte de 2022 generau venituri de aproximativ 8 miliarde de dolari lunar. Potrivit surselor citate de Bloomberg, încă de la început unii oficiali din Gazprom au privit cu scepticism propunerea, considerând că este mai degrabă o inițiativă politică venită din apropierea Kremlinului decât un proiect cu viabilitate comercială.
Un plan ambițios, sortit eșecului
Ideea hub-ului a fost lansată public de președintele Vladimir Putin în octombrie 2022, la scurt timp după sabotajul conductelor Nord Stream. Putin estima că noua infrastructură din Turcia ar putea prelua un volum de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, echivalent cu cel transportat anterior prin Nord Stream. Proiectul ar fi presupus construirea de noi conducte pe sub Marea Neagră, fiind prezentat ca mai sigur și mai rentabil decât rutele anterioare.
În practică însă, s-au identificat mai multe obstacole majore: capacitățile insuficiente ale conductelor dinspre Turcia spre Grecia și Bulgaria, lipsa unei infrastructuri care să susțină un hub de dimensiuni europene, dar și reticența autorităților de la Ankara. Guvernul turc nu a fost dispus să permită Gazprom să participe la procesul de vânzare a gazelor, fapt care ar fi diminuat considerabil influența Rusiei în regiune.
În paralel, Uniunea Europeană își continuă strategia energetică proprie, care include interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027, reducând și mai mult perspectivele pentru Gazprom.
Deși ideea hub-ului nu a provenit din interiorul companiei, conducerea Gazprom a început lucrările în urma promovării publice făcute de Putin. Totuși, după o analiză detaliată, interesul a dispărut. Surse apropiate dosarului susțin că Turcia voia să controleze vânzarea gazelor, în timp ce Gazprom ar fi fost doar un simplu furnizor – o poziție pe care Rusia nu a fost dispusă să o accepte.
