NEGOCIERI. La Palatul Cotroceni, negocierile pentru viitorul program de guvernare s-au desfășurat într-un climat extrem de tensionat. Surse din interiorul discuțiilor vorbesc despre o adevărată „furtună fiscală”, cu partide care au venit cu idei radical diferite, fără a ajunge însă la un acord concret asupra măsurilor bugetare.
Cea mai intens contestată propunere a fost lansată de USR, care a cerut introducerea contribuției la sănătate (CASS) chiar și pentru pensiile sub 3.000 de lei, vizând inclusiv pensia minimă. Măsura ar urma să se aplice fără excepții, afectând și categorii vulnerabile precum persoanele cu dizabilități, invalizii de grad I și văduvele de război. Propunerea a provocat reacții vehemente din partea PSD, care a catalogat-o drept inacceptabilă.
Tot USR, sprijinit de PNL, a susținut introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru toate firmele, indiferent de dimensiune. Social-democrații au respins ferm ideea, argumentând că o asemenea măsură „ar sufoca antreprenoriatul românesc”, mai ales în cazul IMM-urilor. În schimb, PSD este de acord doar cu aplicarea acestei cote pentru companiile cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro.
O propunere neașteptată a venit din partea unui consilier prezidențial, Radu Burnete, care a vorbit despre introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare – idee susținută și de UDMR, care a invocat modelul aplicat deja în Ungaria. Cu toate acestea, propunerea a fost primită cu rezerve majore și a fost rapid respinsă chiar de potențiali parteneri de coaliție.
În mijlocul acestui haos de idei, PSD a încercat să traseze o linie clară în favoarea protecției sociale. Social-democrații au cerut menținerea TVA-ului redus de 9% pentru alimente, medicamente și apă, precum și excluderea combustibililor de la orice majorare a accizelor. Deși au acceptat în principiu o majorare a TVA-ului standard la 21%, au pus condiția ca produsele de bază să fie taxate cu o cotă redusă de 5%.
În plus, PSD susține introducerea unei taxe de solidaritate pentru veniturile nete lunare care depășesc 10.000 de lei, precum și eliminarea unor sporuri și facilități din sectorul public. Printre măsurile propuse se numără:
-anularea sporurilor de 25% pentru angajații ANSVSA și pentru cei implicați în controlul financiar și preventiv;
-eliminarea sporului de delegare de 2% pentru magistrați;
-desființarea sporului de confidențialitate;
-retragerea scutirilor de CASS pentru familiile polițiștilor și magistraților, inclusiv la servicii medicale, proteze și tratamente.
S-a discutat și despre limitarea costurilor cu formarea profesională, care ar trebui organizată online sau în instituții, nu în deplasări costisitoare. În plus, s-a cerut eliminarea indemnizațiilor pentru membrii comitetelor interministeriale și plafonarea celor acordate în consiliile de administrație.
Pe lista măsurilor de reformă a aparatului de stat apar propuneri privind desființarea unor instituții considerate inutile sau cu rezultate neconvingătoare, printre care:
Institutul Levantului, Institutul Revoluției Române, Casa Unirea, Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), ARICE și alte entități văzute drept „consumatoare de bani publici fără impact real”.
Un alt punct sensibil l-a reprezentat agricultura. PNL a propus limitarea subvențiilor pentru fermieri, cu un prag minim de eligibilitate de 2 hectare, susținând că sistemul actual avantajează marii proprietari. Propunerea a fost însă respinsă categoric de PSD, USR și UDMR, care au insistat asupra menținerii sprijinului pentru sectorul agricol, mai ales în contextul inflației alimentare.
Într-un alt moment tensionat, USR a cerut suspendarea tuturor schemelor de sprijin prin AFM și Ministerul Economiei, o idee pe care niciun alt partid nu a sprijinit-o, fiind considerată hazardată în actualul context economic.
Dispute aprinse și pe tema facilităților fiscale
La capitolul facilități fiscale, PSD a venit cu propunerea de eliminare a scutirilor de CASS pentru veniturile din publicitate, închirieri și serviciile oferite de școlile private. Argumentul: aceste activități aduc deja profituri mari și nu mai au nevoie de tratament preferențial.
În replică, PNL și USR au cerut extinderea plății CASS și asupra beneficiarilor de venit minim garantat, a rudelelor asiguraților, dar și a celor incluși în categorii speciale, precum văduvele de război sau persoanele deportate.
PSD și-a menținut poziția privind creșterea accizelor, dar a exclus aplicarea acestora pentru carburanți. În schimb, au propus impozitarea mai dură a industriei jocurilor de noroc, a produselor de lux, a autovehiculelor scumpe și a veniturilor din criptomonede.
În domeniul salarial, se preconizează păstrarea sporurilor din sănătate și educație, în timp ce sporul de antenă ar urma să fie convertit într-o sumă fixă de 500 de lei lunar.
