MOTIVARE. Curtea Constituțională a României (CCR) a făcut publică miercuri motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională obligativitatea publicării online a declarațiilor de avere și includerea veniturilor soților în aceste documente. CCR invocă o „atenție publică nerezonabilă” asupra vieții private a demnitarilor și avertizează asupra pericolelor legate de procesarea masivă a datelor cu ajutorul inteligenței artificiale.
Argumente principale
CCR susține că anonimizarea parțială a datelor din declarațiile de avere, cum ar fi adresa exactă a imobilelor sau CNP-ul, nu protejează suficient viața privată, mai ales în cazul localităților mici, unde simpla menționare a orașului poate duce la identificarea proprietăților.
Magistrații fac trimitere la o decizie mai veche, 415/2010, care a impus modificări legislative asupra atribuțiilor ANI. Deși Legea 176/2010 a corectat o parte dintre neconcordanțele cu Constituția, obligația de publicare a declarațiilor a fost menținută, ceea ce, potrivit CCR, contravine dreptului la viață privată.
Un alt punct invocat este inexistența unei practici uniforme la nivelul Uniunii Europene. Doar 10 din cele 27 de state membre cer parlamentarilor să-și declare averile, iar în unele cazuri aceste informații nu sunt făcute publice deloc sau doar parțial.
Demnitate fragilizată și riscuri pentru persoane nepublice
CCR mai atrage atenția că publicarea declarațiilor poate afecta demnitatea persoanei, în special în cazuri sensibile precum divorțuri, situații de paternitate incertă sau menționarea unor rude care nu ocupă funcții publice, dar care oferă cadouri ce trebuie raportate.
Curtea consideră că, prin publicarea online, se produce un transfer abuziv de date din sfera vieții private către spațiul public, ceea ce duce la expunerea excesivă a persoanei și la riscul folosirii nelegitime a datelor, mai ales în contextul evoluției inteligenței artificiale, capabilă să creeze profiluri detaliate ale indivizilor.
Propunerea Curții
În locul actualului sistem, CCR sugerează un model alternativ inspirat din jurisprudența CEDO: o declarație publică de interese financiare, care să includă intervale valorice, nu detalii exacte, tocmai pentru a evita identificarea bunurilor și a persoanelor.
Opinie concurentă și opinii separate
Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi, dar include o opinie concurentă semnată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Attila, care, deși sunt de acord cu motivarea, adaugă argumente proprii.
În schimb, trei judecători s-au opus. Iuliana Scântei a susținut că decizia depășește limitele sesizării și elimină o garanție importantă pentru integritatea morală a celor aflați în funcții publice. Alte două opinii separate, semnate de Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, invocă faptul că hotărârea CCR contrazice propriile decizii anterioare, precum și jurisprudența CEDO, care recunoaște interesul legitim al publicului de a avea acces la astfel de informații.
CCR a stabilit în decizia sa din 29 mai că declarațiile de avere și interese nu mai trebuie să includă veniturile și bunurile deținute de soți și a declarat neconstituțională obligația de publicare a acestor documente pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
