POLITIC. Partidele suveraniste AUR, POT și SOS au înaintat o sesizare oficială către Curtea Constituțională a României (CCR), semnată de 70 de deputați, prin care contestă vehement așa-numita „lege” propusă de Vexler, considerată profund anticonstituțională. Această lege vizează interzicerea așa-zisului „pericol legionar și antisemit” și este calificată de contestatari drept un proiect totalitarist, de factură bolșevică, care atacă libertatea de exprimare și cinstirea eroilor anticomuniști denumiți Sfinții Închisorilor.
După evaluarea sesizării, CCR urmează să returneze legea către Parlament, deși șansele ca ea să fie respinsă sunt reduse, având în vedere componența actuală a Curții. Alternativa este promulgarea legii de către președintele desemnat, Nicușor Dan.
Semnatarii avertizează că, în cazul în care legea va fi promulgată, aceasta va interzice memoria martirilor și mucenicilor din închisorile comuniste, majoritatea provenind din rândul elitei legionare interbelice. Ei avertizează că toți cei care susțin sau au votat pentru Nicușor Dan, fie „naționaliști” autentici, fie așa-ziși reprezentanți ai Bisericii, se vor face vinovați de complicitate la păcatul împotriva Duhului Sfânt, devenind susținători ai „potrivnicului” adevărului, chiar dacă unii dintre ei ar acționa ca „idioți utili”.
Argumente juridice și de principiu
În comunicatul oficial care însoțește sesizarea, se precizează că legea ar restrânge dezbaterile parlamentare și ar încălca unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept: caracterul democratic.
Un punct esențial este lipsa unui criteriu clar și obiectiv pentru definirea „materialelor interzise”, care includ cărți, documentare, materiale audio-video. Acest aspect intră în contradicție cu articolul 8 al legii, care exceptează din sancțiuni operele realizate în interesul artei, științei, educației sau cercetării.
Semnatarii subliniază că această lipsă de claritate face imposibilă determinarea exactă a momentului și modului în care materialele pot fi catalogate ca fiind antisemite, xenofobe, discriminatorii sau educative.
Libertatea de exprimare în pericol
Sesizarea mai insistă că libertatea de exprimare, garantată atât de Constituția României, cât și de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este inseparabilă de respectul pentru demnitatea umană. Ea implică nu doar abținerea statului de la cenzură, ci și obligația de a asigura un pluralism real al opiniilor și informațiilor, inclusiv a celor incomode sau provocatoare.
Risc de abuzuri și cenzură
Un alt motiv de critică este caracterul „vag și imprecis” al legii, care poate facilita interpretări abuzive din partea autorităților, încălcând astfel prevederile legale privind tehnica legislativă.
De asemenea, interzicerea publicării unor cărți, articole, mesaje sau conținut audio-video este calificată drept o formă de cenzură care anihilează drepturile fundamentale la exprimare, informare și educație, afectând libertatea academică și științifică.
Ambiguități legislative și pericolele lor
Legea elimină termeni importanți precum „crime”, înlocuindu-i cu formulări mai vagi, ceea ce poate duce la interpretări excesiv de largi, permițând abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului.
