FONDURI. România a evitat, cel puțin temporar, tăierea fondurilor europene, după ce Consiliul ECOFIN a decis să nu recomande Comisiei Europene suspendarea accesului la finanțări europene, în contextul unui deficit bugetar excesiv. Decizia vine în urma angajării răspunderii Guvernului în Parlament pe un pachet de reforme fiscale, care include creșteri de taxe și reducerea unor cheltuieli.
La reuniunea ECOFIN de marți, de la Bruxelles, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat efortul recent al guvernului și determinarea autorităților de la București de a reveni la o disciplină fiscal-bugetară, în acord cu normele europene și interesele naționale.
Totuși, impactul bugetar imediat al măsurilor adoptate este estimat la doar 0,6% din PIB în 2025, potrivit Consiliului Fiscal, ceea ce indică un efect moderat, pe fondul scăderii așteptate a consumului. Proiecțiile arată însă o corecție fiscală mai consistentă în 2026, cu un impact de 3,35% din PIB, ceea ce ar putea reduce deficitul sub pragul de 8%.
Conform recomandării revizuite de ECOFIN emisă pe 8 iulie, România trebuie să prezinte până pe 15 octombrie 2025 un plan clar de măsuri eficiente pentru a reduce deficitul și a ieși din Procedura de Deficit Excesiv (PDE) până în 2030. În paralel, instituțiile europene intră în vacanță, iar agențiile internaționale de rating pregătesc rapoarte în lunile august și septembrie. Reacția favorabilă a ECOFIN poate contribui la menținerea ratingului de țară în categoria „investment grade”.
Printre măsurile fiscale asumate de România se numără:
-Creșterea TVA standard de la 19% la 21%, cu o cotă redusă unică de 11% pentru alimente, medicamente, apă și canalizare;
-Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
-Impozit de 4% pentru băncile mari (față de 2% anterior), aplicabil în perioada iulie 2025 – decembrie 2026;
-Eliminarea facilităților de TVA pentru tranzacțiile imobiliare;
-Majorarea accizelor pentru alcool, benzină și motorină (în două etape: august 2025 și ianuarie 2026);
-Eliminarea ajutoarelor și plăților compensatorii la pensionare.
România este în continuare singurul stat UE aflat în procedura de deficit excesiv fără măsuri efective până în iunie, iar riscul de pierdere a fondurilor din PNRR și fondurile de coeziune a fost real. Intervenția recentă a guvernului a schimbat, însă, deocamdată cursul lucrurilor.
